Pe 11 iunie este prăznuit Sfântul Bartolomeu, un sfânt al recoltelor
Pentru a avea parte de rod bogat, agricultorii păstrează tradițiile moștenite de la străbunii lor. În calendarul popular, în ziua când este prăznuit Sfântul Bartolomeu, pe 11 iunie, agricultorii sărbătoresc ”Ziua grâului”.
În tradiția populară, în luna iunie, agricutorii îi respectă pe sfinții care protejează lanurile, culturile și recoltele de grindină și de furtuni sau dimpotrivă de secetă. Agricultorii susțin că acești sfinți ai recoltelor trebuie respectați pentru ca ei să-și împlinească misiunea de protectori ai roadelor pământului, iar agricultorii să se bucure de rezultatul muncii lor. Sfinții populari, protectorii recoltelor sau Sfinții Mărunți ( Onufrie, Elisei, Bartolomeu, Timofte și Iuda) se regăsesc în calendarul creștin-ortodox.
Duminică, 11 iunie, este prăznuit Sfântul Bartolomeu, unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Hristos, cel care a vestit Evanghelia în Arabia, Persia, India și Armenia.
După moarte, moaștele sale au făcut multe minuni
Documentele religioase menționează că din porunca fratelui împăratului armean, Astiagis, sfântului i s-a tăiat capul. După această dramă, creștinii au luat trupul sfântului și l-au îngropat cu cinste intr-un sicriu de plumb. Deoarece la sfintele sale moaște se săvârșeau multe minuni, păgânii au aruncat sicriul în mare. Multă vreme apa mării l-a purtat până în Insula Lipara. În urma unui vis, episcopul Agathon a mers și a întâmplinat sicriul la marginea mării, apoi l-a înmormântat cu cinste în biserică. Mai târziu, sfintele sale moaște au ajuns la Benevento și de acolo, la Roma.
Țăranii agricultori sărbătoresc ”Vartolomeul grâului”
Țăranii credeau că Sfântul Bartolomeu este cel care pune bobul în spicul de grâu, îl pârguiește și îi grăbește coacerea. În folclor, în această zi ”vara se învârte spre iarnă”. Totodată, în ziua de prăznuire a Sfântului Bartolomeu, trebuie sărbătorit ”Vartolomeul Grâului”, pentru că agricultorii care nu-l respectau și munceau la câmp erau pedepsiți de Sfântul Bartolomeu care trimetea piatră, stârnea furtunile și vijeliile mai ales în Banat, Oltenia, Muntenia și în sudul Transilvaniei.
Agricultorii evită să-l supere pe Sfântul Bartolomeu
Bunicii noștri nu munceau în această zi și în multe zone din țară tradiția se respectă și în zilele noastre. Agricultorii evită să-l supere pe Sfântul Bartolomeu pentru ca recoltele lor să fie ocrotite de Sfântul prăznuit. Mai mult, agricutorii se rugau în această zi ca Sfântul să le păstreze sănătatea (să-i ocrotească de amețeli). Decenii la rândul, în această zi femeile nu torceau, ca furtuna să nu se abată asupra recoltelor, iar bărbații încetau orice muncă de teamă că grâul n-are să mai crească.
În multe zone din țară se mai păstrează obiceiul ca în această zi țăranii să meargă la biserică cu grâul, pentru ca acesta să fie binecuvântat. Din acest grâu țăranii prepară pâinea și hrănesc animalele de povară și păsările cu acest grâu, pentru a fi siguri că vor fi ocrotite de boli. Unii agricultori păstrează o porție din acest grâu binecuvântat și pentru sărbători.
În tradiția populară în ziua acestei sărbători înfloresc teii.
