Nutriţia şi sarcina: de ce este atât de important să mâncăm corect în timpul sarcinii?

gravida_2.jpg

Nutriţia şi sarcina
Nutriția în cursul sarcinii trebuie să fie un subiect de interes deosebit pentru viitoarea mamă
foto: shutterstock

Click desktop articole 300x250 p1

Click desktop articole 300x250 p2

O alimentaţie corectă în timpul sarcinii ajută organismul să facă faţă cerinţelor suplimentare, scopul fiind acela de a obţine nutrienţi esenţiali suficienţi pentru a susţine creşterea fătului, dar şi pentru menţinerea unei greutăţi armonioase. Ideea conform căreia viitoarea mamă trebuie să mănânce pentru doi nu mai este considerată valabilă. Este mult mai importantă calitatea alimentaţiei, nu cantitatea de alimente pe care o mănânci. În articolul de mai jos, Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie, vine cu câteva recomandări în ceea ce priveşte alimentaţia în timpul sarcinii.


"În ultima perioadă se folosește des cuvântul Pandemie, dar, din păcate, și în cazul obezității putem vorbi despre o Epidemie. Ca medic specialist în obstetrică-ginecologie, pot observa în mod direct o creștere alarmantă a cazurilor de obezitate la femeile însărcinate.

Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică

Asociată în cele mai multe cazuri cu afecțiuni cronice severe: afecțiuni cardiovasculare, diabet zaharat, dar și complicații ginecologice și obstetricale specifice. Obezitatea este definită ca un exces de țesut adipos, o creștere exagerată a greutății corporale ca urmare a acumulării de grăsime în țesutul subcutanat și în jurul viscerelor. În mod normal organismul femeilor conține un procent de 25-30% țesut adipos, iar peste această limită se vorbește de obezitate.

vanda.jpg

Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie
Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie

Nutriția în sarcină reprezintă un subiect de interes pentru gravide și partenerii lor de viață

Nutriția în sarcină, dar și impactul acesteia în dezvoltarea și creșterea feto-placentară reprezintă un subiect de interes atât pentru gravide și partenerii lor de viață, cât și pentru medicii obstetricieni, pentru că o greutate crescută în sarcină peste limita normală implică riscuri semnificative de afecțiuni asociate (hipertensiune gestațională, preeclampsie, diabet gestațional etc.) și necesită o conduită medicală foarte strictă.
Pe lângă riscurile legate de perioada sarcinii, o dietă hipercalorică cu impact asupra greutății gravidei (supraponderabilitate /obezitate) este corelată cu apariția unor boli cronice la copii: obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat sau sindrom metabolic.
Pe de alta parte, subnutriția este de asemenea un factor de risc asociat cu un prognostic nefavorabil în sarcină: restricția de creștere intrauterină, făt mic pentru vârsta gestatională a mamei, moarte fetală intrauterină etc.
Ipoteza lui Baker afirmă că mediul la care este expus fătul, inclusiv statusul nutriţional, cauzează modificări epigenetice care au impact asupra expresiei genelor şi deci influenţează dezvoltarea acestor boli în perioadele următoare, în copilărie sau în viața de adult.
De aceea este foarte important ca femeile gravide să se adreseze medicului, imediat ce observă o creștere sau o scădere anormală a greutății.
Ultimile recomandări referitoare la creșterea ponderală în sarcină sunt făcute în funcție de valoarea prenatală a Indicelui de Masă Corporală a mamei:

  • subponderalitate – 12-18 kg
  • greutate normală – 11-16 kg
  • supraponderalitate – 7-11 kg
  • obezitate – 5-9 kg.

De asemenea, corpul femeii în sarcină suferă modificări adaptative, așa încât vom avea o creștere ponderală minimă determinată de:

  • creșterea masei sangvine;
  • retenția apei extravasculare;
  • stocarea diferitelor rezerve – grăsimi;
  • dezvoltarea glandelor mamare;
  • conținut uterin: făt, placentă, lichid amniotic.

Pentru a nu ajunge la complicațiile obezității în cursul sarcinii, se recomandă următoarele:
Evaluarea statusului nutrițional este foarte important, se realizează preconceptional și se continuă pe toată perioada sarcinii și a alăptării;
Examenul clinic – evaluează Indicele de Masă Corporală și încadrează gravida într-o grupă de risc în funcție de aceasta.

Expresia generală ”trebuie sa mananci pentru doi” trebuie să dispară

Deoarece în primul trimestru de sarcină nu este nevoie de nicio suplimentare, iar începând cu al doilea trimestru se recomandă un aport crescut cu 250-300 kcal la o pacientă normoponderală, asta însemnând de exemplu încă o bucată de carne, o banană și un măr în plus, dar nu mai mult. În cazul pacientelor supraponderale sau obeze nu se recomandă suplimentarea alimentației.

Macronutrienții

Carbohidratii sunt cea mai importantă sursă de energie pentru organism și mai ales pentru creier; dintre aceștia, cel mai important constituent folosit de făt este glucoza. Necesarul este de 175 grame glucide de calitate superioară și cu indice glicemic scăzut: cereale integrale, fasole, mazăre, linte, fructe sau lactate cu conținut scăzut de grăsimi;
Proteinele: aproximativ 70 grame de proteine pe zi începând cu trimestrul al doilea de sarcină; se recomandă carne slabă, ouă, fasole și linte.
Grăsimile: sunt utilizate ca sursă de energie dar și pentru transportul vitaminelor liposolubile - A,D,E,K. Este încurajat aportul de Omega 3, de acizi grasi polinesaturați.

Micronutrienții

Aici îi vom menționa pe cei mai importanți: fierul, folatul, iodul, vitaminele A, B6, B12, C, E, D și calciu.
Alimente premise :
cereale integrale,
fructe, legume;
carne slabă corect preparată termic;
2-3 porții pe săptămână de pește local: păstrăv, șalău, biban, crap, caras.
Alimente interzise :
carnea crudă sau insuficient preparată termic prezintă risc de toxoplasmoză și de toxiinfecție alimentară cauzată de Salmonella; de asemenea dacă gravida pregătește carnea trebuie să se spele pe mâini după fiecare contact cu carnea și trebuie să igienizeze bine ustensilele folosite;
ouă crude, se recomandă să fie fierte 7 minute;
maioneză, prăjituri cu ou;
peștele oceanic este contraindicat în sarcină, pentru că poate poate conține cantități mari de mercur;
cafeina în exces;
alcoolul;
alimente procesate sau de tip fast-food.
Așadar, nutriția în cursul sarcinii trebuie să fie un subiect de interes deosebit pentru viitoarea mamă, deoarece o dietă maternă în care consumul de zahăr și grăsimi este crescut are ca efect apariția unor boli cronice asociate obezității, atât la mamă cât și la copil.
Pentru o sarcină normală, consultațiile se fac o dată pe lună în primele două trimestre (între săptămânile 1-28), iar în trimestrul 3 de două ori pe lună (între săptămânile 29-40).
Obiectivele monitorizării sarcinii sunt identificarea riscurilor obstetricale, stabilirea conduitei terapeutice și aducerea pe lume a unui nou născut cu un prognostic postnatal favorabil. De aceea, imediat ce crezi că ești însărcinată, trebuie să mergi la medic, a spus Vanda Sărițanu, medic specialist obstetrică-ginecologie. Din anul 2019, a urmat cursul de Tehnician Nutriționist, pacientele sale beneficiind de diete personalizate pentru optimizarea greutății înainte de a concepe un copil, diete personalizate în funcție de trimestrul de sarcină, dar și revenirea rapidă la greutatea de dinaintea sarcinii.

Click desktop articole 580x400 p1

Loading...

Click desktop articole 300x250 p3

 
 

Citește și

  • Tot ce trebuie să stiţi despre virusul HPV

    Infecţia cu virusul papiloma uman (virusul este cunoscut sub denumirea de HPV), este cea mai întâlnită boală cu transmitere sexuală. Există peste 100 de tulpini ale virusului HPV. Unele dau leziuni benigne (precum verucile), altele evoluează spre cancer de col uterin. Depistarea precoce a infecției genitale cu papilomavirusuri sau virusurile papiloma umane (HPV) este o modalitate eficientă de prevenire a cancerului de col uterin.

  • menopaza

    Menopauza este o etapă importantă şi sensibilă în viața fiecărei femei, etapă care trebuie abordată cu foarte multă încredere și optimism. Este marcată de încetarea menstruației și de încheierea activității ovarelor care nu vor mai produce hormoni sexuali estrogen și progesteron. De obicei, menopauza se instalează definitiv în jurul vârstei de 50-51 de ani. În articolul de mai jos, Dr. Dmour Rashad, Medic Specialist obstetrică/ginecologie, ne spune tot ce trebuie să ştim despre menopauză.

  • Steriletul, cea mai indicată metodă contraceptivă pentru femei după ce au devenit mame

    Deseori se întâmplă ca femeile să aibă o problemă în alegerea unei metode eficiente de contracepţie. Steriletul poate fi alegerea cea mai bună, confortabilă şi eficientă. Marele avantaj în montarea steriletului constă în faptul că, o perioadă de câţiva ani, femeia este ferită de o sarcină nedorită.

  • Ce să vorbești cu un adolescent

    Adolescenţa este vârsta magică pentru copilul care uşor, uşor se transformă într-un tânăr. Această perioadă este, fără îndoială, cea mai complicată şi cea mai tumultoasă din viaţa lui. Părinţii, ca să poată rezona cu adolescenţii, trebuie să ia foarte în serios această etapă. Tot ce se petrece în viaţa lor este important, indiferent cum priveşti tu, ca adult, toate astea, iar discuţiile cu ei sunt esenţiale.

Click desktop articole 580x400 p2

Adevarul

Click desktop articole 300x250 p4

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1

Click desktop articole 300x250 p5