Care sunt «superalimentele» şi ce efecte au
Ultima actualizare:
Ne-am obişnuit să ne întărim imunitatea cu afine, cătină, produse ale stupului, legume, fructe şi plante medicinale cultivate pe teritoriul ţării noastre. Dar de când comerţul cu produse de export a luat amploare, am început să descoperim şi alte alimente de peste mări şi ţări, considerate adevărate medicamente. Se găsesc în magazinele naturiste şi au proprietăţi uimitoare.
„Superalimentele pot fi împărţite în patru categorii: verzi (iarba de grâu, de orz, matcha, spirulina, chlorella, spanac etc.), fructe şi nuci (acai, afine, goji, noni, cătină etc.), aromatice şi condimente (aloe vera, ginseng, turmeric) şi altele (miere de Manuka, ulei de avocado, de cocos)”, aflăm de la Mihai Bucuroiu, fondatorul vegis.ro, care ne vorbeşte pe larg despre fiecare aliment în parte.
- Mierea de Manuka, care se găseşte exclusiv în Australia şi Noua Zeelandă, are importante proprietăţi antiinflamatoare, antibiotice, e un antioxidant puternic şi ajută în creşterea imunităţii. Are o consistenţă mai groasă, un gust uşor dulceag, dar foarte intens şi aromat, şi conţine anumite substanţe pe care nicio altă miere din lume nu le are: metilglioxal (MGO), dihidroxiacetonă (DHA), leptosperină, phenyllactic acid, ce conferă mierii de Manuka proprietăţi antibacteriene, antimicrobiene, antifungice, antioxidante. Fiind rară şi adusă de la mii de kilometri distanţă, mierea de Manuka nu este pentru buzunarul oricui.
- Matcha (n.r. în japoneză înseamnă pudră de frunze) este considerată de majoritatea specialiştilor cel mai sănătos sortiment de ceai verde. Se găseşte sub formă de pulbere şi, comparativ cu o cană de ceai verde obişnuit, matcha conţine de 137 ori mai mulţi antioxidanţi, care au un rol important în lupta împotriva radicalilor liberi şi care stimulează detoxifierea organismului. Se consumă atât sub formă de ceai, cât şi la prepararea cocktailurilor, budincilor şi deserturilor (spre exemplu îngheţata).
- Cordyceps este o ciupercă miraculoasă ce creşte pe păşunile Tibetului, care a devenit şi la noi foarte populară în special printre sportivi. Asta datorită capacităţii sale de a spori rezistenţa fizică, de a întări imunitatea şi a reface organismul aflat în convalescenţă.
- Goji, din îndepărtatul Tibet, sunt fructe de pădure bogate în antioxidanţi, care protejează ficatul, reduc oboseala, întăresc imunitatea şi previn îmbătrânirea celulelor. Se consumă ca atare, sau amestecate cu alte fructe, cereale şi seminţe, în deserturi, mâncăruri cu orez, lapte şi iaurt.
- Spirulina. Dacă ai avea o dietă bazată doar pe apă şi spirulină, organismul tău ar putea funcţiona perfect. Asta deoarece această algă din Asia conţine în proporţie de 60-70% proteine pure, mult mai multe decât conţine carnea de pui, vită sau peşte. În compoziţia ei se regăsesc toţi cei opt aminoacizi esenţiali, vitamina B12, vitamina E, calciu, crom, magneziu, potasiu, zinc, seleniu, mult fier şi clorofilă, antioxidanţi care întăresc sistemul imunitar, acizi graşi esenţiali, precum şi ficocianină, o substanţă care oferă de 5 ori mai mult beta-caroten decât morcovii. Se găseşte în magazinele naturiste sub formă de capsule sau pudră pe care o poţi adăuga în cocktail-uri.
- Fructul de noni. I se mai spune „aspirina Polineziei” şi este considerat aproape un panaceu. Cercetările au dovedit că are proprietăţi antiinflamatorii, antifebrile, antibacteriene, antivirale, antifungice, antialergice, hipoglicemiante, antidepresive, antitumorale, de regenerare celulară şi de reducere a colesterolului. Este inclus în multe suplimente alimentare pentru întărirea imunităţii.
- Chlorella, originară din Japonia, este şi ea o algă de apă dulce extrem de bogată în clorofilă, proteine, magneziu, fier, fibre şi vitamine (B, C, E). Se găseşte sub formă de pulbere, tablete sau extract lichid, în cadrul suplimentelor alimentare. Reduce stresul oxidativ, inflamaţia, accelerează vindecarea şi ajută la detoxifierea organismului.
- Seminţele de chia şi quinoa. Sunt cereale foarte sănătoase şi săţioase, bogate în proteine, fibre, vitamine şi minerale. Se consumă în lapte şi iaurt, ca garnitură în mâncăruri, în smothie-uri sau în deserturi.
