Boala arterială periferică

Boala arterială periferică la nivelul membrelor inferioare rezultă prin insuficiența fluxului sanguin ce ajunge la nivelul țesuturilor. În contextul depunerii în peretele vascular arterial de colesterol și calciu, în cadrul procesului numit aterogeneză, se produce o îngustare treptată a peretelui vascular. Când această îngustare atinge un punct critic, fluxul sanguin către țesuturile irigate de vasul respectiv scade, cu suferință secundară, care poate pune în pericol viabilitatea mușchiului. În final, riscul este de necroză, cu necesitatea amputației.

Factorii de risc pentru apariția bolii arteriale periferice sunt factorii de risc cardiovascular consacrați: vârsta avansată, fumatul, prezența hipertensiunii arteriale, sexul masculin, prezența aterosclerozei în alte teritorii vasculare (coronare, carotide, arteră subclavie, artere renale etc.), istoricul familial de boală aterosclerotică la vârstă tânără, prezența diabetului zaharat, a dislipidemiei, a homocisteinemiei.

Tuturor pacienților cu boală arterială periferică li se recomandă modificarea stilului de viață pentru corectarea factorilor de risc. Dieta de tip mediteraneean, bogată în pește și derivate din pește, legume și fructe, cu grăsimi animale în cantitate scăzută, a demonstrat un beneficiu în ameliorarea profilului cardiovascular. De asemenea combaterea sedentarismului cu mișcare multă, peste 7.500 de pași pe zi (ideal peste 10.000) poate îmbunătăți profilul de claudicație crescând distanța de mers.

Evaluarea pacienților cu suspiciune de boală arterială periferică include o investigare amănunțită a istoricului medical, o evaluare atentă a semnelor și simptomelor, precum și un examenul clinic vascular amănunțit.

Toți pacienții cu boală arterială periferică necesită corecție medicamentoasă a factorilor de risc cardiovasculari: medicație antihipertensivă, cu o țintă a valorilor tensiunii arteriale sistolice sub 135–140 mm Hg, în funcție de prezența/absența diabetului, tratament antidiabetic pentru controlul corect al profilului glicemic, cu o țintă a hemoglobinei glicozilate sub 6,5%.

Există mai multe metode de evaluare a patului arterial distal: angio-CT, angio-RM și arteriografie. Angio-CT și angio-RM au avantajul examinării non-invazive, însă explorarea se face doar în scop diagnostic, nepermițând o abordare terapeutică în același timp.

Angiografia periferică este o metodă minim invazivă de evaluare a anatomiei arterelor distale, fiind considerată standard „de aur” în diagnosticul acestei boli. Permite diagnosticul bolii, stabilește gradul de afectare și permite o planificare a strategiei de revascularizare. Se realizează sub anestezie locală prin abord minim invaziv, prin puncție a arterei radiale sau a arterei brahiale (rar artera femurală) și montarea unei căi de acces prin care se introduce un cateter până la nivelul aortei abdominale, se injectează substanță de contrast și se vizualizează arterele până la nivelul piciorului.

Află mai mult despre boala arterială periferică și despre opțiunile de tratament vascular din articolul semnat de Dr. Andrada Bogdan, medic specialist Cardiologie cu competență în cardiologia intervențională la Spitalul Clinic Sanador.

Loading...
 
 
ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1