4 mituri despre slăbit
„Nu poţi să fii gras şi în formă". Condiţia fizică este la fel de importantă ca şi greutatea pentru sănătate. Un studiu din 2012 arată că atât timp cât au o condiţie fizică bună, oamenii supraponderali şi obezi nu au un risc mai mare de dezvoltare a bolilor de inimă decât restul indivizilor care au un indice al masei corporale (BMI) normal. Când vine vorba de moarte prematură, nu este neapărat important câtă grăsime are un individ, ci mai curând de ce tip de ţesut adipos dispune persoana în cauză.
Grăsimea viscerală, sau din zona abdominală, este considerată mai dăunătoare metabolismului decât grăsimea care stă imediat sub suprafaţa pielii. Grăsimea viscerală, care este aşezată mai adânc în muşchi şi organe (precum ficatul), eliberează agenţi ce pot perturba echilibrul energetic al corpului, transformând caloriile în grăsime. Oamenii slabi pot avea niveluri ridicate de grăsime viscerală, în timp ce persoanele supraponderale ar putea să poarte mai multă grăsime subcutanată. Aşadar este posibil ca o persoană supraponderală să aibă o condiţie fizică mai bună decât un individ slab.
„Poţi să mănânci ce vrei atât timp cât faci exerciţii pentru a slăbi". Fals. Cel mai eficient mod de a slăbi este acela prin care îţi ajustezi aportul de calorii şi faci mişcare. Sunt suficiente câteva minute pentru a consuma 140 de calorii dintr-o cutie de suc, în schimb, pentru a le arde vei avea nevoie de cel puţin o jumătate de oră de mers moderat pe bandă. Dar gândeşte-te cât timp ar trebui să petreci la sală dacă te-ai îmbuiba zilnic cu dulciuri, preparate de la fastfood şi sucuri acidulate.
„Pentru a scăpa de obezitate, copiii ar trebui să slăbească". Pe măsură ce cresc, copiii iau în greutate. Nimic grav, atât timp cât nu le afecteză sănătatea. Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă de la National Institutes of Health au dezvoltat un model matematic pentru a putea face diferenţa dintre kilogramele „sănătoase" şi acele câteva kilograme în plus care pot duce la obezitate. Modelul se bazează pe un sistem ce evaluează precis atât numărul de calorii pe care le consumă un copil, cât şi eficienţa cu care acesta le arde.
Dar estimează şi raportul dintre cantitatea de ţesut muscular şi osos din corp. Rezultatele au arătat că unii dintre copii pot depăşi obezitatea odată ajunşi la pubertate, chiar dacă nu scad în greutate. Acest lucru se produce deoarece obezitatea nu depinde doar de greutate, ci şi de raportul dintre înălţime şi greutate, adică de indicele de masă corporală. Odată ce copiii cresc, ei transformă grăsimea în ţesut muscular, care poate cântări la fel de mult sau chiar mai mult decât ţesutul adipos. Aşadar, copii cu un BMI ridicat, care ar putea sugera că sunt obezi, pot să nu fie nici măcar supraponderali. Cu toate acestea, cercetătorii susţin că este bine să îi învăţăm pe copii să îşi controleze porţiile şi să menţină un echilibru între ce mănâncă şi activitatea fizică pe care o fac pentru a arde caloriile.
Pentru a pierde în greutate trebuie să faci exerciţii uşoare şi lungi. Experţii de fitness încearcă să informeze că acest mit este greşit. „Este adevărat că trupul arde proporţional mai multe calorii din grăsimi decât calorii din carbohidraţi atunci când facem exerciţii lungi, însă dacă ne creştem intensitatea exerciţiilor vom arde mai multe calorii provenite din ambele categorii", director în cadrul Pritikin Longevity Center.
