Iată cum faci faţă unui atac de panică!
Atacurile de panică durează între câteva secunde şi câteva zeci de minute şi se sfârşesc printr-o senzaţie de uşurare şi de oboseală intensă. În plus, apar brusc şi fără o cauză aparentă.
Cei care se confruntă cu această problemă resimt o stare de rău fizic cu câteva clipe înaintea producerii atacului de panică. La apariţia acestui simptom, ei intră şi mai tare în panică, agravându-şi starea de rău. Episodul se poate produce în orice situaţie, cum ar fi în timpul nopţii, pe stradă sau a birou.
Cauzele, greu de precizat
Cauzele unui atac de panică nu sunt întotdeauna cunoscute. Episoadele pot apărea spontan, aparent fără un motiv anume. Altele apar după o perioadă de timp de la expunerea la stimulul declanşator, iar legătura dintre cele două nu este conştientizată.
De cele mai multe ori, atacurile de panică sunt cauzate de o fobie, ca de exemplu frica de şerpi sau de păianjeni ori teama de locurile aglomerate, foarte strâmte sau de înălţimi.
Stresul, un factor de risc major
Legătura dintre stres şi atacurile de panică este dovedită ştiinţific. Teoretic, fiecare dintre noi are un prag de toleranţă la stres de care, dacă trece, poate suferi un atac de panică. Acest prag este diferit de la individ la individ, iar vulnerabilitatea crescută în faţa crizelor poate avea diverse cauze. Iată care sunt cele mai prezente cauze:
* Factorii de risc genetici pot fi identificaţi la rudele de gradul întâi, dar asupra lor nu se poate acţiona.* Factorii de risc biologici reprezintă modificarea unor substanţe din creier, ca de exemplu serotonina. Echilibrul poate fi restabilit prin tratament medicamentos.* Factorii de risc psihologici se referă la evenimente stresante (decesul unui apropiat, separarea, abandonul, pierderea slujbei). 80% dintre cei care trec printr-un atac de panică s-au confruntat de curând cu un astfel de eveniment.
