Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Luca, doctorul de suflete

Grec la origine, Sfântul Evanghelist Luca a învăţat meşteşugul vindecării de boli, devenind un medic priceput.

Viaţa lui s-a schimbat, însă, din momentul în care L-a cunoscut pe Mântui­tor, la Ierusalim.

Când l-a auzit pe Hristos vorbind şi când a înţeles învăţăturile Sale, şi-a dat seama că menirea lui este să cunoască pe adevăratul Dumnezeu şi să-i înveţe şi pe alţii cum să-L afle.

Aşa a devenit unul dintre cei 70 de apostoli ai lui Iisus, despre care scrie chiar în Evanghelia lui:

„A arătat Domnul şi pe mulţi alţii şaptezeci şi i-a trimis, câte doi, înaintea feţii Sale, în toată cetatea şi focul”.

Cum «s-a născut» Evanghelia lui Luca

În anul 50 d. Hr., Sfântul Luca l-a cunoscut pe Apostolul Pavel, care l-a ales să-i fie însoţitor la răspândirea Evangheliei.

Curând, el a devenit „doctorul iubit” al apostolului şi cel care l-a urmat în toate călătoriile sale, luând însemnări despre învăţăturile Mântuitorului.

Peste ani, aceste însemnări aveau să fie cuprinse în două cărţi ale Nou­lui Testament, „Evanghelia” şi „Cartea Faptele Apostolilor”, ambele extrem de importante pentru cunoaşterea adevărului dumnezeiesc şi a istoriei Bisericii Creştine.

«Doctorul prea iubit» al Apostolului Pavel

Părtaş al suferinţelor şi al ostenelilor Apostolului Pavel, Sfântul Luca i-a stat alături acestuia şi în prima călătorie la Roma, la judecată.

După ce apostolul a fost arestat a doua oară, apoi ucis, Sfântul Luca, cel care se ocupase până atunci de tămădui­rea trupească a pacienţilor lui, a decis să se dedice cu totul vindecării sufleteşti a oamenilor.

A continuat misiunea apostolică a Sfântului Pavel, propovăduind Evanghelia   cu înfocare în Grecia, Macedonia, Dalmaţia şi Egipt.