Tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Naşterii Domnului - Crăciunul

colindatori_arhiva.jpg

colindatori arhiva
În Ajunul Crăciunului, colindătorii merg din casă-n casă pentru a vesti Naşterea Mântuitorului
Foto: arhiva Click!

Prin tradiţie, Crăciunul este sărbătoarea sfârşitului de an patronată de Moş Ajun, fratele geamăn al lui Moş Crăciun, unul dintre apostolii lui Iisus. De la Moş Ajun s-a răspândit obiceiul colindului, iar cei care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze acestora spor şi sănătate, sunt solii care vestesc creştinilor bucurii şi împliniri pentru aleasa sărbătoare a Naşterii Domnului.

„Rostul Naşterii Fiului lui Dumnezeu pe pământ este sfinţirea omului şi participarea lui la viaţa veşnică. Taina Naşterii Fiului lui Dumnezeu pe pământ şi apropierea lui faţă de noi, oamenii, ne cheamă să ne ridicăm şi să ne apropiem de El, să-l întâmpinăm în viaţa noastră prin dreapta credinţă, prin rugăciune, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine şi prin fapte bune faţă de cei săraci şi aflaţi în suferinţă. Aşa să-l întâmpinăm pe Hristos în sufletul şi în casele noastre şi să ne bucurăm de Lumina Sărbătorii care este mama sărbătorilor creştine”, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (b-dul Nicolae Titulescu).

Părinţii să dăruiască fiecărui copil câţiva bănuţi

Tradiţia spune că Moş Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinţii să-i dăruiască fiecărui copil şi câţiva bănuţi. Acest dar financiar simbolizează sporul, de care se va bucura copilul până la anul următor.

Cele mai frumoase tradiţii au legătură cu familia

La marele Praznic al Crăciunului, cele mai frumoase tradiţii sunt legate de viaţa de familie. Toate îşi adună seva din miturile străvechi sau din cele creştine, din rodul rugăciunilor adresate Maicii Domnului şi Fiului ei, Iisus Hristos.

Tradiţii care se practică în Ajunul Crăciunului

Pentru sănătatea copiilor

Tradiţiile legate de sănătatea copiilor se practică cu sfinţenie în Ajunul Crăciunului în multe judeţe ale ţării. Atunci, pe lângă alte bunătăţi, copiilor li se dă să mănânce la masă semniţe de bostan, pentru ca ei să fie sănătoşi tot anul.   

Ritual pentru ca pâinea să rămână proaspătă

Un alt obicei, practicat de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu şi aghiazmă. Ritualul se face pentru ca pâinile să se păstreze proaspete şi gustoase, iar cu muruiala care a rămas, gospodarii trebuie să ungă pomii, pentru ca în anul următor rodul lor să fie şi mai bogat.

paine de casaZoom
În seara de Ajun, pâinea făcută în casă se unge cu "muruială" ca să rămână proaspătă
Foto: arhivă Adevărul

Pentru sporul laptelui

În Muntenia, Oltenia şi în Banat, în Ajunul marelui praznic, unele gospodine frământă un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodărie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea să aibă lapte din belşug tot anul.

Vin colindătorii

Tot în Ajunul Crăciunului, cetele de colindători vin să ureze bucurii şi spor în muncă tuturor gospodarilor din comunitatea respectivă. Un astfel de obicei se respectă de secole în localitatea Româneşti din judeţul Suceava. Aici, copiii mici vin primii să colinde la casele gospodarilor. Mai târziu, în gospodăriile  localnicilor vin să-şi colinde rudele, prietenii şi vecinii copiii şcolari. Pentru urările de bine adresate, colindătorii primesc de la gazde colaci, nuci şi mere.

colindatori arhivaZoom
Colindatul este o tradiţie străveche întâlnită în toate zonele ţării
Foto: arhiva Click!

Ultimii care colindă în familiile din zona respectivă sunt  flăcăii. Ei poposesc mai ales în familiile care au fete de măritat. Colindele lor sunt foarte frumoase şi impresionează prin melodie şi conţinut. Pentru seara magică de Crăciu, flăcăii repetă colindele tradiţionale pentru ca urările lor să fie impecabile. În grupul flăcăilor colindători, doi tineri adună darurilor şi vinul.

Preparatele tradiţionale să împodobească masa festivă

Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului. Pe lângă acestea, preparatele din porc împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din Ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.

Pentru ca pomii fructiferi să rodească

Tot în Ajunul Crăciunului, în multe zone din ţară, pentru ca pomii fructiferi să rodească şi mai mult, gospodarii leagă câte un snop de paie în jurul tulpinii lor.

În noaptea magică de Crăciun se respectă cultul morţilor

În familiile care respectă cultul morţilor, în Bucovina şi în multe localităţi din Argeş, în noaptea de Crăciun se împlineşte o tradiţie: se pun pe masă un pahar cu apă şi un colac, pentru ca cei răposaţi, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun, când se deschid cerurile, să se bucure că n-au fost uitaţi.

Apicultorii respectă cu sfinţenie o datină

Şi apicultorii respectă cu sfinţenie o datină; în Ajunul Crăciunului ei nu înstrăinează nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) şi să fie plini de miere. 

Prin tradiţie, persoanele violente vor fi pedepsite

În timp, s-a dovedit că persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor, în Ajunul sărbătorii, vor suferi tot anul de buboaie.

O tradiţie anticipează cum va fi vremea în anul următor

Începând din Ajunul Crăciunului, în Muscel, creştinii cred că  următoarele patru zile corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 decembrie este simbolul primăverii, a doua zi reprezintă vara, 26 decembrie simbolizează toamna, iar ziua de 27 decembrie anticipează cum va fi vremea în iarna ce urmează.  

Focul nu se stinge în căminele gospodarilor

În multe localităţi din Banat, din  Ajunul Crăciunului, focul din vatra gospodăriei nu se stinge până în ziua praznicului, pentru ca anul ce vine să fie spornic din toate punctele de vedere şi să aducă acelei familii multe bucurii.   

În Ajunul Crăciunului se împodobeşte bradul

În această zi, se împodobeşte bradul cu dulciuri; sub brad se pun daruri pentru Moş Crăciun: un colac, un cârnat şi o sticlă de rachiu,  iar pentru calul Moşului, sub brad se pun grăunţe şi fân.

pom de craciunZoom
Împodobirea pomului de Crăciun este un obicei prezent în toată lumea creştină
Foto: Lucian Muntean/Adevărul

Tradiţia spune că bomboanele cu care împodobim bradul trebuie să fie dulci, pentru ca viaţa membrilor familiei să fie armonioasă şi dulce, până la Crăciunul următor.  

Gospodarii din Banat aşteaptă colindătorii (piţărăii) din Ajunul Crăciunului până în dimineaţa praznicului. Aceşti mesageri ai norocului  merg din casă în casă şi sunt primiţi în ogradă de gazdele care le oferă nuci, mere şi rachiu. Băutura este adunată într-o damigeană de „vătav” (conducătorul colindătorilor). Vătavul are faţa acoperită cu o mască, pentru ca sătenii să nu-i recunoască identitatea. Dimineaţa, când s-a luminat de ziuă, gospodarii sunt colindaţi de copiii din comunitatea respectivă.

Legendele vestesc că Iisus s-a născut în ieslea lui Moş Crăciun

Una dintre cele mai vechi legende, referitoare la naşterea lui Iisus, spune că Maica Domnului a cerut găzduire lui Moş Ajun să nască în gospodăria sa. Fiind prea sărac să primească oaspeţi, Moş Ajun a îndrumat-o pe Maica lui Iisus să mergă la Moş Crăciun, fratele lui mai înstărit.

nastere iisus adoration shepherdsZoom
Adorarea păstorilor - pictură a lui Gerard van Honthorst (1622)
Foto: wikipedia.org

Într-o altă legendă se povesteşte că Fecioara Maria a urmat sfatul lui Moş Ajun şi s-a dus să nască în casa lui moş Crăciun. Crăciunoaia, care ştia că soţul ei nu-i iubeşte pe creştini, a adăpostit-o pe ascuns în grajdul casei şi i-a moşit pruncul. Când a aflat, Crăciun şi-a pedepsit soţia tăindu-i mâinile. Atunci, Fecioara Maria a înfăptuit un miracol şi i-a „lipit” mâinile la loc. Crăciun şi-a recunoscut greşeala şi s-a bucurat când a văzut ce minune a făcut Maica Domnului ajutând-o pe soţia lui să nu rămână infirmă. Atunci, Crăciun a hotărât să sărbătorească fericitul eveniment: el a aprins un rug din lemne şi membrii familiei lui s-au prins în horă.

Crăciun împlineşte în fiecare an o misiune specială

După acest eveniment, Crăciun cel dur şi neînduplecat, a devenit un om blând şi generos, dăruindu-i Maicii Domnului diferite produse preparate în gospodăria lui: caş, unt, untură, lapte şi smântână. În final, legenda spune că Moş Crăciun s-a convertit la creştinism, iar Maica Domnului i-a încredinţat o misiune pe care s-o împlinească an de an, în ziua de 25 decembrie, iar această zi să-i  poarte numele. 

Colindatul, un ritual care aduce sporul

Colindul începe în seara de 23 spre 24 decembrie şi se continuă până noaptea târziu. Seara, copiii merg cu colindul la rude, la prieteni şi la vecini. Cele mai îndrăgite colinde : Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun răsună în noaptea sfântă, în toată ţara. Tradiţia spune că fiecare colind este un ritual care atrage sporul în casa gazdei care primeşte colindătorii, alungă boala şi demonii, atrăgând noroc şi pentru copiii gospodarului.

Steaua, un obicei la toţi creştinii

Din ziua de Crăciun şi până la Bobotează, pe 6 ianuarie, copiii  merg cu Steaua, o datină străveche întâlnită la toţi creştinii. Cântările religioase care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos, precum „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, "În oraşul Vitleem”, sunt primite cu multă bucurie de gospodari, deoarece tradiţia spune că aceste cântări religioase, îndrăgite de creştini, aduc bucurii şi linişte sufletească în casele unde poposesc colindătorii cu Steaua.  

betheleem palestinaZoom
Bethleem înseamnă în ebraică "Casa Pâinii". Are 25.000 de locuitori şi se află la zece kilometri sud de Ierusalim. În perioada Crăciunului, oraşul este împânzit de pelerini creştini din toată lumea care vor să vadă locul unde s-a născut Iisus Hristos
Foto: wikipedia.org
loading...
Loading...