Rusaliile 2019: Cele mai îndrăgite tradiții pentru spor și sănătate

rusalii-dansul-calusarilor.jpg

Dansul călușarilor este benefic pentru problemele de sănătate
Citeste tot despre: 

Sărbătoarea Sfântă a Rusaliilor este prăznuită la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paști. Anul acesta sărbătorim Rusaliile la data de 16 iunie. Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredințați cu puterea de a grăi limbi pe care ei nu le cunoșteau până atunci. Apostolii au reușit să descopere atât învățătura Mântuitorului, cât și a altor neamuri în mai multe limbi. Cele mai îndrăgite tradiții împlinite în ziua sărbătorii atrag sporul , norocul și sănătatea în casă:

În Duminica Pogărârii Duhului Sfânt se practică ritualuri care să îndepărteze puterea Rusaliilor, cunoscute în popor ca zâne rele, iele sau împărătesele văzduhul.

Un ritual deosebit pentru noroc: Şapte rugăciuni în genunchi

În ziua Pogorârii Sfântului Duh, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte  vecernia Plecării genunchilor, ritual care se deosebeşte  de  slujbele obişnuite. Preotul este îmbrăcat cu toate veşmintele liturgice; el citeşte , stând în genunchi, în faţa Sfintelor Uşi, şapte rugăciuni, împărţite în trei grupe. În aceste rugăciuni speciale, preotul invocă cele Şapte daruri ale Sfântului Duh Pogorât peste ucenici în acea zi. În Duminica Rusaliilor, deşi este praznic împărătesc, slujitorii şi credincioşii îngenunchează pentru că darul Duhului Sfânt este foarte mare, iar plecarea genunchilor arată sentimentul de smerenie şi de rugăciune stăruitoare necesară pentru a fi vrednici de Pogorârea Sfântului Duh. Tradiţia creştină spune că participanţilor la ritualul Plecării ghenunchilor li se împlineşte cea mai fierbinte dorinţă. 

Rusaliile vor să danseze fără să fie văzute

În tradiţia populară  se spune că acela care pândeşte Rusaliile şi doreşte să le vede dansând  va avea probleme mari de sănătate. 

Frunzele de nuc şi de tei alungă paguba şi ielele

În biserici credincioșii  aduc în ziua de Rusalii frunze de nuc şi flori de tei. După ce sunt sfinţite, aceste ofrande se împart credincioşilor și ele  simbolilează limbile de foc pogorâte asupra apostolilor. Tradiţia spune că este bine ca ramurile verzi cu frunze de nuc şi flori de tei să împodobească ferestrele casei şi icoanele, având puteri protectoare împotriva ielelor şi a pagubei.

Credincioșii își împodobesc porţile şi uşile cu ramuri verzi

Oamenii îşi împodobesc uşile şi ferestrele casei cu frunze de leuştean, cu usturoi  şi mai ales cu ramuri verzi de tei, plantă care alungă spiritele rele şi paguba. Ramurile de tei sunt păstrate în gospodărie pe timpul verii și însoţesc  rugăciunile de alungare a furtunii şi grindinei.

Rusaliile sunt zâne capricioase și răzbunătoare

În credinţa populară, Rusaliile sunt zâne capricioase şi răzbunătoare. Ele dansează în văzduh sau pe pământ în timpul nopţii, aşezate în  formă de cerc. Dacă un sătean calcă pe câmp, pe locul unde au dansat Rusaliile, un loc unde iarba rămâne arsă, acesta se îmbolnăveşte şi nu mai poate să meargă, fiindcă „a fost luat de Rusalii”.  De aceea, cu şase zile înainte de Rusalii, în multe zone din ţară, oamenii sunt prevăzători şi sunt atenţi  să ocolească locurile în care iarba este arsă şi să nu răspundă dacă sunt strigaţi pe nume pe timpul nopţii.     

Dansul căluşarilor îi vindecă pe sătenii cu probleme de sănătate

Mai ales în Oltenia, de Rusalii este specific „Dansul Căluşarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut sau se tem de Dansul ielelor. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau se crede că ielele le-au „ pocit” minţile. Căluşul este un dans la care participă, de obicei, nouă feciori, un vătaf (conducătorul), un mut (cel care deţine  leacurile magice) şi un stegar. Dansul căluşarilor se desfăşoară după un anumit scenariu. Căluşarii fac un legământ de ceată care trebuie respectat o anumită perioadă, ţinând mâna pe steag .

Prin dansul lor misterios, însoţit de clopoţeii care au rolul să alunge spiritele rele şi ielele, de salturile  în timpul dansului şi mai ales de traista  mutului, căluşarii sunt singurii care-i pot vindeca pe oamenii „furaţi” de iele. Căluşarii redau prin jocul lor victoria Căluşului împotriva Ielelor sau Rusaliilor, care puteau să-l fure pe cel care răspundea când era strigat de ele. În acest caz, căluşarii au misiunea de tămăduitori. 

Talismanele protectoare se poartă la brâu

Tot în ziua de Rusalii, în multe zone ale ţării, oamenii se protejează de  pagubă sau de necazuri „nefireşti” cu ajutorul talismanelor.  Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi din tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu. 

Doar oamenii credincioşi văd pe cer dansul ielelor

Tradiţia spune că, în Duminica Cincizecimii, oamenii credincioşi văd pe cer dansul ieleleor, dar acestea nu au puterea să le facă niciun rău.

Se continuă pelerinajele la mormintele rudelor

În ziua de Rusalii, se continuă pelerinajele la mormintele rudelor, în cazul în care unii credincioşi n-au ajuns la cimitir în ziua Moşilor de vară să aprindă lumânări şi să împartă ofrande.

În ziua de Rusalii sătenii evită scăldatul

În Muntenia şi Moldova, sătenii cred că Rusaliile sunt zâne ale apelor; de aceea ei evită să se scalde, pentru că există pericolul să se înece.

Rusaliile au devenit o sărbătoare rezervată botezurilor

Ca şi la Paşti, Rusaliile au devenit o sărbătoare rezervată botezurilor. În ziua sărbătoriii de Rusalii sunt creştinaţi îndeosebi copiii cu probleme de sănătate.  

„Rusaliile reprezintă o sărbătoare foarte complexă, prăznuită pe parcursul a două zile. Denumirea provine de la cuvântul latinesc Rosalia. Mai întâi, praznicul de Rusalii a fost o sărbătoare cu reminiscenţe păgâne (Sărbătoarea Trandafirilor), din vremea ocupaţiei romane. Rusaliile erau zâne frumoase, dar rele, care aduceau necazuri oamenilor. În timp, sărbătoarea Rusaliilor s-a suprapus peste praznicul creştin postpascal al Cincizecimii, Pogorârea Duhului  Sfânt, iar Biserica  a acceptat această asociere pentru a sfinţi această zi şi pentru a îndepărta reminescenţele păgâne.  În simbolul creştinismului, noi mărturisim despre Duhul Sfânt că El este „Domnul de viaţă făcătorul, care din Tatăl purcede, cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit care a grăit prin prooroci”. El este veşnic.  Deci este fără început şi fără sfârşit, deofiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. El are toate atributele  Dumnezeirii şi este prezent şi activ în toate lucrările îndreptate spre  lume ale Sfintei Treimi”, precizează părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul N. Titulescu) 

A doua zi de Rusalii sărbătorim Sfânta Treime

A doua zi după Duminca Rusaliilor, creştinii preacinstesc Sfânta Treime, o sărbătoare închinată Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Orice rugăciune creştină începe şi se sfârşeşte  cu invocarea Sfintei Treimi: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” Credinţa în Dumnezeu - Sfânta Treime - constituie învăţătura fundamentală şi specifică  Bisericii creştine. În acestă zi, îl sărbătorim pe Dumnezeul creştinilor întru care suntem botezaţi şi pe care-l mărturisim în Crez. Dumnezeu este unul în fiinţa Sa dumnezeiască şi întreit în persoanele Sale.

Sfânta Treime este un Dumnezeu în trei ipostaze,Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt

În ziua de Rusalii a fost cinstit în mod deosebit Duhul Sfânt, sfinţitorul vieţii noastre, care este a treia persoană a Sfintei Treimi. Dar Duhul Sfânt vine de la Tatăl şi este trimis prin Fiul; de aceea există o legătură bine definită între cele Trei Persoane. Definirea dogmei despre Sfânta Treime este meritul Sfinţilor Părinţi participanţi la Sinoadele ecumenice: Sinodul I (care a avut loc în anul 325) şi Sinodul al II-lea, care s-a desfăşurat în anul 381 la Constantinopol. Este foarte greu de înţeles această dogmă a Sfintei Treimi, despre care s-au scris numeroase tratate de-a lungul veacurilor şi s-au dat multe explicaţii, unele mai simple şi altele mai complexe. Pentru noi, creştinii, este important că există un singur Dumnezeu în trei ipostaze: adică Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Tatăl este Creatorul, Fiul este Mântuitorul, iar Duhul Sfânt este Sfinţitorul lumii.

La Niceea, Sfântul Spiridon a apărat Sfânta Treime

În timpul Sinodului Ecumenic de la Niceea din anul 325, convocat de Împăratul Constantin cel Mare, episcopul Spiridon s-a dovedit un fervent apărător al dreptei credinţe, împotriva ereticilor lui Arie, care luptau împotriva Sfintei Treimi. Atunci, el a făcut în faţa asistenţei o demonstraţie uluitoare:a luat în mână o cărămidă, a făcut deasupra ei semnul crucii, spunând: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin”. Strângând-o în mână, cărămida s-a descompus în cele trei elemente componente: în foc (a cărui flacără s-a înălţat în sus), în apă, care s-a scurs pe podea şi în pământ, care a rămas în palma sfântului. Spiridon a demonstrat că, aşa cum cele trei elemente componente din care este alcătuită cărămida pot exista într-unul, la fel şi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt pot fi Trei şi Unul în acelaşi timp. Astfel, a demonstrat Sfântul Spiridon existenţa Sfintei Treimi.

Biserici în Bucureşti

În ziua sărbătorii Sfintei Treimi, credincioşii se roagă pentru sănătate şi spor în casă în lăcaşuri care poartă hramul acestui praznic:

  • Biserica Sfântul Ilie, Rahova, Strada George Georgescu  nr 17-19
  • Biserica Flămânda, Săraca, Strada Olimpului nr. 17 
Loading...