Echinocțiul de primăvară 2019. Începe primăvara astronomică miercuri, 20 martie, la ora 23.58

shutterstock-vara_primavara_mama_fiica_copil_femeie_iarba_flori_bucurie_natura_poiana.jpg

Echinocţiul de primăvară 2019, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an în timpul zilei de marți, 20 martie, la ora 23:58, ora României
Echinocţiul de primăvară 2019, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an în timpul zilei de marți, 20 martie, la ora 23:58, ora României
FOTO: Click!

Vine, vine primăvara! Miercuri, 20 martie, la ora 23.58, va începe primăvara astronomică. Străbunii noștri ne-au lăsat o mulțime de tradiții și obiceiuri legate de cultul Soarelui.

Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce în acest an în timpul zilei de marți, 20 martie, la ora 23:58, ora României. De la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară.

Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Tradiţii legate de echinocţiul de primăvară

Străbunii noștri ne-au lăsat o mulțime de tradiții și obiceiuri legate de cultul Soarelui.

Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat pământul cu beţele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.

Cultul Soarelui este specific mai tuturor culturilor: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Strămoşii daci aveau solide cunoştinţe de astronomie, iar templelor lor ne arată şi astăzi cunoştinţele lor despre calendarul solar. La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau un lăcaş de cult într-o grotă, se spune că desfăşurau dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară s-au schimbat. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a alunga iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Sursa: Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

loading...
Loading...