Cele mai norocoase tradiții care atrag sporul și sănătatea în ziua praznicului Sfântului Ilie

de_sf._ilie_se_impaert_mere_sfintite_jpg.jpg

În ziua praznicului se împart mere sfințite la biserică
Sursa foto: Click.ro
Citeste tot despre: 

Sunt multe tradiţii care se împlinesc în ziua praznicului Sfântului Ilie, prorocul pe care –l sărbătorim în ziua de 20 iulie, iar românii le respectă din moşi-strămoşi. Pentru sărbătoarea de sâmbătă, 20 iulie , am ales cele mai norocoase tradiții care atrag sporul și sănătatea în viața celor care le împlinesc:

În ziua sărbătorii se împlinește tradiția ”retezatul stupilor”

În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor". Datina este împlinită de bărbaţi credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitaţi prietenii şi rudele apicultorilor  să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.

Sfântul Ilie este ocrotitorul recoltelor

Prin tradiție, Sfântul Ilie este apreciat ca ocrotitorul recoltelor. De aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc , o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală.

Vor avea spor în munca lor, gospodinele care mănâncă  grâu nou fiert

În ziua sărbătorii,  gospodinele împlinesc o veche tradiție : în unele localități din țară, mai ales în  Moldova, în această zi, gospodinele  mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor.  Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la această tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi de grâu. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează, le  fierb și le  mînâncă îndulcite cu miere.

Până în  această zi,  gospodarii să nu mănânce mere nesfințite

Prin tradiție, în mediul urban şi rural, până în această zi, pentru a nu-l supăra pe Sfântul Ilie,  nu se mănâncă mere nesfințite , fructele  preferate ale  prorocului. În ziua praznicului, gospodinele  duc la biserică mere văratice pentru a fi  binecuvântate.   După   ce merele sunt sfințite,  credincioșii pregătesc pachete cu  alimente  și mere  sfințite pe care le impart copiilor  și săracilor.  

 *O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere.

*În unele sate din Muntenia și Moldiva  există  obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie, spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur.

Fetele nemăritate împlinesc un ritual pentru soartă

În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele adună roua aşternută pe cânepă și își șterg fața  cu această rouă. .După acest ritual, fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.

Fenomenele meteorologice de Sfântul Ilie

De obicei, în ziua praznicului nu plouă. Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că aceasta a trecut de mult.

*Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă într-o locuinţă care are uşile şi ferestrele închise.

*Dacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Tradiţia spune că, atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie, cu care să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.

Ziua zeului solar Saint Ilie este mijlocul sezonului pastoral

În tradiţia populară, la data de 20 iulie este celebrat Sant Ilie, o divinitate Solară şi meteorologică, care aduce ploaie, provocă trăznete, tunete şi incendii. Ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, care leagă şi dezleagă ploile, ziua zeului solar (Sant-Ilie) era considerată ca fiind mijlocul sezonului pastoral.

 

Loading...