Luptătoarea Alexandra Anghel, favorită la medalie la Europene: nici un băiat nu-i rezistă

alexandra_anghel_este_o_adevarata_sperietoaer_pentru_baietii_din_lot.jpg

Alexandra Anghel este necruțătoare cu partenerii de antrenament
Alexandra Anghel este necruțătoare cu partenerii de antrenament

Alexandra Anghel este una dintre speranțele României la o medalie la Europenele de lupte pentru seniori Under 23 din această săptămână de la Novi Sad (Serbia), dar și la JO de la Tokyo 2020. Ea nu este doar o luptătoare valoroasă, ci și o foarte bună cântăreață

În vârstă de 22 de ani, Alexandra a ajuns la lupte datorită unchiului ei, fost practicant al acestui sport. ”M-am îndrăgostit imediat de acest sport. Mi-a plăcut, chiar dacă ce vede lumea pe saltea, lovituri, trânte, pare dificil. Mulți oameni spun că îi ia amețeala doar când se uită la meciuri, dar pe noi ne atrage lucrul acesta”, spune Alexandra Anghel, care a cucerit până acum șase medalii la Campionatele Mondiale sau Europene de junioare, tineret sau senioare.

Ea practică luptele de 12 ani și a ajuns la un asemenea nivel încât are nevoie să se antreneze cu băieți. ”În general, mă antrenez cu băieții în România. Când plecăm în stagii mă pregătesc cu fetele. Noi fetele suntem mai dure în acest sport, dar băieții sunt mai puternici. Mă provoacă uneori, însă eu îmi văd de treaba mea, doar să lupt”, mai declară Alexandra. Ea spune că în afara sălii este o persoană blândă, chiar dacă uneori băieții se simt intimidați când aud ce sport practică: ”Sunt foarte calmă când nu sunt la concursuri sau la antrenamente, dar am avut multe situații în care băieții îmi spuneau că se tem să mă supere, că poate le fac ceva”, recunoaște sportiva.

 

Le cântă colegelor în cantonament

În afara calităților pe care le are pentru lupte, Alexandra are și talent deosebit pentru muzică. Înzestrată cu o voce care ar putea-o recomanda oricând pentru o carieră în domeniu, ea spune că muzica e doar un hobby, dar că e cea care o ajută să treacă de momentele mai grele, inerente în viața oricărui sportiv. „Uneori cânt. Când mă simt prost sau am o problemă, fie ea cât de mică, eu cânt și tot ce e rău dispare”, spune ea. În copilărie a participat chiar la câteva concursuri pentru copii: ”Când aveam 7 ani, mama m-a dus la Palatul Copiilor, în Craiova, unde învățam să cânt. Mergeam la fel și fel de concursuri. Am cântat și în liceu la Balul Bobocilor și la alte petreceri, dar când am venit la lot, totul s-a oprit. Atunci mă gândeam la o carieră, dar acum nu mă mai gândesc la asta, mă concentrez pe lupte”, spune sportiva. Ea își exersează calitățile vocale în cantonament, unde nu poate rezista rugăminților coechipierelor, sau la karaoke: ”Colegele mele de lot mereu îmi spun să le cânt ceva. E o stare frumoasă. Le cânt ce îmi place mie să ascult. În general, muzică ușoară”, mai spune sportiva.

Loading...