Escaladă românească pe cel mai friguros vârf, în Alaska

'Orice vis poate deveni realitate. Am dovedit că ne putem îndeplini visele. Încercăm să nu ne riscăm viaţa. Este o luptă cu tine, nu cu muntele. Încercăm să le arătăm copiilor şi tinerilor că există alternative, nu doar să fie sclavii televizorului şi să stai pe messenger' - a declarat Teodor Tulpan.

El a mărturisit că de 14 ani visează să ajungă în Alaska, un tărâm al experienţelor extreme, unde vara temperatura poate coborî la minus 40 de grade.

Unul dintre membrii echipei de alpinişti, Valentin Popa, a anunţat că cei şase sibieni vor încerca chiar să zboare de pe vârful McKinley, cu ajutorul unor aripi folosite în parapantă şi fabricate pentru baloanele meteo şi NASA.

Expediţia sibiană în Alaska ar trebui să se desfăşoare în perioada 15 mai - 15 iulie. Din cauza frigului, nimeni nu a escaladat McKinley iarna. Din echipaj fac parte: Teodor Tulpan, Adrian Andone, Valentin Popa, Lucian Popa şi Willhelm Schuster.

Principalele probleme ale expediţiei sunt lipsa banilor şi vremea deosebit de schimbătoare din Alaska, cu furtuni care îi pot ţine pe alpinişti prizonieri în cort, zile în şir.

Până în prezent, 40 de români au fost în expediţie în Alaska, potrivit lui Teodor Tulpan.

McKinley este comparabil ca dificultate cu un vârf din Himalaya. Este un munte foarte dur, pe care îşi pierd viaţa în fiecare an mulţi alpinişti. Urcuşul se deosebeşte de orice alt traseu din lume. Ascensiunea se realizează într-un stil diferit faţă de cel himalayan sau de cel abordat pe majoritatea munţilor înalţi ai lumii. Nu se face cu şerpaşi, cu bucătari sau cu ghizi. Tot echipamentul este cărat de alpinist în rucsac şi cu ajutorul unei sănii de plastic, care se leagă de ham. Întregul echipament poate cântări în jur de 60 de kilograme.

Plecarea spre Alaska se face cu avionul până în Anchorage. După o rezervare în prealabil, din Aeroportul internaţional Anchorage se ajunge în Talkeetna cu un microbuz. De aici se poate ajunge la tabăra de bază de la 2.200 m altitudine cu ajutorul unei avionete a unei companii aeriene locale, care aterizează pe gheţar. Alpiniştii nu pot merge pe jos până la 2.200 de metri, pentru că este destul de periculos să traversezi porţiunea joasă a gheţarului, care are mai multe crevase, dar şi din cauza căderilor de pietre.

Traseul ales, 'West Buttress', de pe gheţarul Kahiltna a fost urcat prima dată în 1951. Traseul are pante de 40-50 de grade înclinaţie şi foarte multe crevase periculoase. Până în prezent, 40 de alpinişti au murit pe acest gheţar.

Alpiniştii sibieni îşi vor fixa cinci tabere. Prima, tabăra de bază - la 2.200 m, a doua tabără - 2.800 m, tabăra trei - 3.800 m, tabăra patru - 4.300 m şi tabăra cinci - 5.000 m, de unde se pleacă în asaltul final spre vârful de 6.194.