Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Cuvioasei Parascheva

Ultima actualizare:

    Sfânta Cuvioasă Parascheva, icoană ortodoxă românească. (Foto arhivă)
Sfânta Cuvioasă Parascheva, icoană ortodoxă românească. (Foto arhivă)

Făcătoare de minuni şi mereu folositoare, Cuvioasa Parascheva este ocrotitoarea tuturor românilor de aproape 400 de ani, de când cinstitele sale moaşte se odihnesc în Catedrala Metropolitană din Iaşi. În România, ţara sa de adopţie, un număr impresionant de lăcaşuri ortodoxe poartă hramul Cuvioasei şi adăpostesc icoana sa făcătoare de minuni.

Istoricul sărbătorii

Istoria creştinismului consemnează viaţa pilduitoare a Cuvioasei, născută într-o familie de creştini înstăriţi în localitatea Epivat din Tracia, situată pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol ( Istanbulul de astăzi)- în prima jumătate a secolului al XI-lea. Se spune că tânăta Parascheva a fost un sprijin material şi moral pentru săracii din localitatea natală. Din copilărie, Cuvioasa îşi însoţea părinţii la biserică duminica şi în zilele de sărbătoare. Pe când împlinise vârsta de zece ani, ea a fost impresionată de mesajul mobilizator al Mântuitorului Iisus, rostit de preotul satului la o litughie de duminică: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine , să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie".

La scurt timp, Cuvioasa a dăruit săracilor hainele sale. După moartea părinţilor, şi-a împărţit toate bunurile săracilor şi s-a îndreptat spre ţinutul Pontului. Impresionată de Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea ( în apropierea Constantinopolului), tânăra Parascheva a intrat în monahism şi a petrecut în această vreme de cinci ani. De aici, a pornit în pelerinaj în Ţara Sfântă, pe urmele Mântuitorului Iisus , iar după această experineţă duhovnicească, tânăra călgăriţă s-a nevoit cu postul şi cu rugăciunea într-o mânăstire de maici în pustiul Iordanului.

La vârsta de 25 de ani, un înger i-a dat povaţă să se întoarcă în ţinutul natal. În cazania Sa, Sfântul Varlaam consemnează mesajul divin: „Să laşi pustia şi la moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cade să laşi trupul pământului şi să trececi din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".

S-a întors în localitatea natală, fără să spună cuiva cine este, din ce familie provine şi ce viaţă smerită a dus, în credinţa lui Hristos. După doi ani petrecuţi pe meleagurile natale, în anonimat, la vârsta de 27 de ani a plecat la Domnul. Localnicii au îngropat-o ca pe o străină, iar trupul său a fost descoperit din întâmplare.

Potrivit tradiţiei, un marinar a murit pe o corabie şi valurile i-au aruncat trupul la ţărm. Un sihastru din zonă a făcut apel la mila creştină a localnicilor şi l-a îngropat după rânduiala creştinilor din localitate. Pe când săpau groapa, credincioşii localnici au descoperit trupul Cuvioasei neputrezit, emanând o mireasmă specifică moaştelor şi l-au înhumat alături de trupul corăbierului. După această decoperire, creştinul care a săpat groapa a visat o împărăteasă, care era aşezată pe un scaun luminos, înconjurat de îngeri; dar aceasta îl mustra şi-i spunea ca trupul neputrezitsă fie aşezat la loc de cinste.

Credincioşii au respectat dorinţa împărătesei, care era chiar Cuvioasa şi i-au aşezat moaştele în Biserica Sf. Apostoli din Epivat, unde au rămas timp de 200 de ani. De atunci s-au arătat semnele primelor minuni. De acolo sfintele moaşte au fost cinstite o vreme la Târnovo,iar din secolul al XVI-lea moaştele au ajuns la Constantinopol. Din anul 1641, domnitorul Vasile Lupu a reuşit, cu multe eforturi financiare, să le aducă la Iaşi, la biserica Mânăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi". Acum acestea sunt venerate de credincioşi în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unde vin să-i ceară ajutor mii de credincioşi din Moldova, din ţară şi din străinătate.

În ţara noastră există două lăcaşuri sfinte care adăpostesc racle cu moaştele Cuvioasei: La Iaşi, în Catedrala Mitropolitană, iar în Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti există a doua raclă unde este aşezată la loc de cinste o părticică moaştele Cuvioasei Parascheva. La ceas de sărbătoare, părintele Valentin Fotescu, preot la sfântul lăcaş ne adresează un cuvânt de învăţătură: „Fiind mare sărbătoare să ascultăm ce zice cântarea: „Bucură-te Cuvioasă Maică Parascheva, mult folositoare, mult ajutătoare". Pentru că a trăit printre noi, ştie durerile noastre, ştie necazurile mamelor şi necazul celor săraci. În zi de sărbătoare, când este pomenită maica Parascheva, credincioşii vin în număr mare, mai ales că-i simţim şi prezenţa fizică la biserica noastră, Cuvioasa având aici o părticică din sfintele ei moaşte. Ne putem înălţa gândul sublim către Maica Parascheva, atingând sfintele sale moaşte, ca rugăciunea noastră să fie ascultată cu mult spor. Şi anul acesta, Dumnezeu ne-a învreddnicit să ne bucurăm cu mic, cu mare de marea sărbătoare a Cuvioasei noastre, binecuvântată de Dumnezeu nouă, tuturor oamenilor pentru a ne smeri mai mult şi pentru a iubi aproapele nostru din tot sufletul şi din tot cugetul nostru. Şi, precum viaţa cărbunelui este împrospătată de mireasma smirnei, tot aşa sărbătoarea Sfintei Cuvioase ne împrospătează nădejdea împlinirii lucrărilor noastre".

Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

{C}

Catedrala Mitropolitană din Iaşi. (Foto arhivă)
Catedrala Mitropolitană din Iaşi. (Foto arhivă)

Tradiţii pentru spor şi sănătate la marele praznic

Praznicul Cuvioasei este zi nelucrătoare, iar gospodinele nu trebuie să spele şi nu trebuie să arunce lături în gospodărie: cine respectă datina va fi protejat de Cuvioasa de boli de ochi şi de cap.

În acelaşi scop, credincioşii prăznuiesc sărbătoarea pentru prosperitate şi spor în gospodărie în anul care urmează.

În această zi, gospodarii fac pomeniri la biserică şi se împart săracilor colăcei făcuţi în casă, fructe de toamnă şi dulciuri pentru sufletul morţilor din familia respectică.

Din această zi se pregătesc turmele pentru iernat; în lumea satelor se organizează târguri unde se vând haine ţesute din lâna turmelor de oi pe care le are fiecare cioban. Acum se cumpără cojoace, pături şi căciuli de lână noi, pentru ca viaţa cumpărătorilor să fie înnoită şi prosperă.

Ca o prognoză meteo, se spune că, dacă oile se culcă în această zi adunate în grămadă, va urma o iarna grea; dacă ele stau depărtate una de alta , atunci iarna va fi blândă.

În această zi nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame care au miezul în formă de cruce.

Este o sărbătoare care aduce bucurii mai ales femeilor şi copiilor.

Acum se aduce în gospodărie câte o iconiţă care o reprezintă pe Cuvioasa Parascheva, pentru ca aceasta o ocrotească întreaga familie..

image
image
image
image
image
image
uber si bolt webp
image png
gesturi italieni jpg
image png
Palatul Cultural Arad jpg
ambulanta jpg
pod baltimore teorii jpg
Alimente de bază. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
image
actualitate.net
image
actualitate.net