Tradiţii pentru spor şi sănătate de Bobotează

CLIIMA20120106_0080_1.jpg

Botezul Domnului Iisus Hristos, într-o reprezentare creştin ortodoxă. (sursa foto: revistaortodoxa.ro)
Citeste tot despre: 

Creştinii ortodocşi sărbătoresc vineri, 6 ianuarie, Boboteaza, eveniment religios care aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apa Iordanului. Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.

Agheazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice. Agheazma este apa „vie", leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează (cunoscută şi sub numele de Epifania sau Teophania)se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos.

Agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

În marile laboratoare ale lumii, cercetătorii au constatat că apa are memorie, că poate păstra în amintire emoţiile oamenilor. În acelaşi timp, cercetătorii au dovedit că apa are proprietăţi ieşite din comun, că poate să transmită, pe mai departe, proprietăţile ei. De aceea, specialiştii spun că agheasma păstrează în memorie rugăciunea de la slujba de sfinţire. În urma cercetărilor, Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Novosibirsk, precizează că, stropirea cu apă sfinţită a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viaţă. Totuşi, omul de ştiinţă mai adaugă în pledoaria sa că nici un chimist nu poate explica acest lucru. Dar spune fără rezerve că apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Dacă într-un vas care conţine apă obişnuită se toarnă puţină agheasmă, atunci toată apa din acel recipient primeşte proprietăţile apei sfinţite.

Referitor la puterea agheasmei, savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reacţionează la rugăciuni şi formează cristale frumoase, luminoase; în schimb, la discuţii dure sau la injurii, apa formează cristale întunecate. În numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a constatat că starea de sănătate a credincioşilor care se roagă la biserică este mai bună, iar participarea la slujba religioasă reglează valorile tensiunii arteriale. Tot specialiştii spun că semnul crucii are o putere miraculoasă asupra microbilor patogeni, atât asupra apei de la robinet, cât şi asupra celor din apele curgătoare şi din râuri, fiind mai eficient chiar decât aparatele moderne de dezinfecţie.

Tradiţii de Bobotează

În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc şi botează apele, oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată familia să fie
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii din acea localitate, merg în procesiune pe malul apei pentru sfinţirea acesteia. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar apele rămân sfinţite trei-şase săptămâni.Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei ."

La sfârşitul slujbei de sfinţire a apei, crucea este aruncată în apă, iar tinerii care vor s-o recupereze din apă sunt răsplătiţi cu colaci, cu fructe şi cu bani.
De la această procesiune, alaiul se îndreaptă spre biserică, iar preotul stropeşte cu apă sfinţită casele, oamenii şi animalele întâlnite în drum. Doar caii nu se stropesc cu agheasmă.

CLIIMA20120106_0089_1.jpg

În anumite locuri, mirenii se arunca în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot.

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

Acum bărbatul cel mai vârstnic şi cel mai respectat, sorcoveşte pe străzile acelei localităţi, pentru vreme bună şi pentru ca holdele să fie mănoase şi pomii să rodească mai mult decât în anul precedent.

În ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în descântecele de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună bsuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii.

Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-şi afle destinul pregăteşte o turtă din făină sărată şi din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

După sfinţirea apei, se stropesc cu agheasmă şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi iepuri, care se pot preface în diavoli.

Şi astăzi, cine doreşte poate ajunge la râul Iordan în Israel pentru a se purifica, în locuri special amenajate pentru îmbăiere.

CLIIMA20120106_0083_1.jpg

Râul Iordan. (foto: wikipedia.org)



loading...
Loading...