Tradiţii legate de Paştele Blajinilor

În fiecare an, la o săptămână după duminica Sfintei Învieri, în prima zi de luni, după Duminica Tomii, numeroşi creştini ortodocşi  prăznuiesc Paştele Blajinilor. Praznicul este cunoscut sub numele de Prohoadele, Paştele Morţilor sau Lunea morţilor şi este cea mai importantă dintre toate zilele în care se comemorează morţii de obşte şi li se dă de pomană.

În credinţa populară, Paştele Blajinilor este cea mai importantă
prăznuire  pe care credincioşii o fac în memoria celor adormiţi, tuturor
morţilor din cimitire. Această sărbătoare străveche religiaosă este
respectată  mai ales în Europa de Sud-Est şi este dedicată celor
decedaţi, rude şi prieteni apropiaţi.

Legende despre Blajini

Despre neamul Blajinilor, cunoscuţi şi sub numele de Rohmani, informaţiile ne parvin din tradiţia populară. Potrivit acestei surse, blajinii  sunt oameni paşnici şi blânzi, incapabili să facă rău, trăiesc într-o ţară îndepărtată, la hotarul dintre lumea văzută şi lumea nevăzută, poate chiar sub pământ, pe Celălalt Tărâm. Legendele care se referă la  Blajini mai spun că aceştia locuiesc dincolo de Apa Sâmbetei (un râu imaginar  care înconjoară  Pământul de şapte sau chiar de  nouă ori ). Ca fiinţe mitice, se crede că Blajinii au luat parte la facerea lumii  şi că sunt urmaşii lui Set, (al  treilea fiu al lui Adam şi al Evei).

Tot în tradiţia populară se mai spune că Blajinii provin din copiii nebotezaţi, morţi la scurt timp după naştere. Alteori, legendele spun că  Blajinii susţin stâlpii pământului, iar fără ei lumea s-ar scufunda în haos. În Bucovina s-a răspândit credinţa că Blajinii sunt jumătate om (bustul ), iar de la brâu în jos sunt peşti; mai mult,  în această zonă geografică credincioşii cred că blajinii trăiesc într-un pârâu. Adesea, bucovinenii laudă femeile şi fetele Blajunilor  care cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase .

Paştele Blajinilor , cea mai importantă comemorare
Ceremoniile din cimitire

În ajunul  sărbătorii , creştinii se ocupă de  curăţenia generală în cimitire şi de îngrijirea mormintelor. Apoi, gospodinele pregătesc bucatelor tradiţionale (ouă roşii, cozonac şi pască). În ziua praznicului,  fiecare gospodină aşterne pe mormântul (mormintele) familiei o pânză sau un prosop, pe care aşează bucatele pe care le împarte în memoria rudelor decedate. Apoi este chemat preotul la  mormântul respectiv şi el săvârşeşte o rugăciune, după care citeşte  pomelnicul familiei ( numele tuturor celor decedaţi în acea familie), iar când dascălul cântă :"Veşnica pomenire", preotul stropeşte mormântul cu vin. La sfârşitul ceremoniei, gospodina pune în coşul dascălului prosopul sau pânza de pe mormânt ( pe care au fost orânduite bucatele), colaci, ouă roşii, cozonac, pască şi câte  o lumânare. 

Pentru sufletul morţilor pomeniţi, gospodina împarte pachete cu bucate tradiţionale şi lumânări, rudelor, prietenilor de familie şi săracilor din cimitir. Copiilor li se împarte câte un ou roşu, păsculiţe mici, alte dulciuri pregătite de gospodină, sucuri de fructe şi câte o lumânare aprinsă.  

După împărţirea bucatelor la mormintul familiei, gospodina duce restul bucatelor la masa de obşte care se face , de asemenea, în cimitir  sau în curtea bisericii. La masa de obşte, pentru comemorarea tututror morţilor, se adună preoţii, dascălii şi toţi credincioşii veniţi la comemorarea din cimitir.

Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot să deguste din bucatele pregătite special pentru ei şi primite de pomană.

Credincioşii  le dau de veste Blajinilor că a venit Paştele lor prin intermediul apelor curgătoare. După Înviere , credincioşii aruncă pe apă coji de ouă roşii, iar după o săptămână, se crede că aceste semnale ajung în ţara Blajunilor. În această zi, de exemplu, în Botoşani, bătrânii rostogolesc ouă roşii în apă, în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se organizează mese câmpeneşti. Cu acest prilej, cei care organizează prăznuirea, lasă în iarbă multe  firimituri de cozonac şi de pască , pentru  a fi luate de  cei morţi în ziua Prohoadelor.  În cele mai multe zone din ţara noastră, credincioşii merg în cimitire de Paştele morţilor şi dau de pomană bucate tradiţionale, dar  şi bucatele preferate de cei care au trecut în eternitate. Totodată, ei împodobesc mormintele cu flori, aprind  candela şi multe lumânări la mormintele familei, prietenilor, dar şi la mormintele părăsite. 

 La Paştele Blajinilor nu se pomenesc numai morţii cunoscuţi în familie, ci toţi  strămoşii comuni: Uitaţii şi Neştiuţi. Fiecare credincioasă  aduce la cimitir câte un ştergar de care leagă o lumânare şi-l dăruieşte săracilor împreună cu pachetul cu bucate.

Paştele Blajinilor este celebrat în tradiţia populară şi are conotaţii religioase, pentru că se fac milostenii pentru cei morţi. Mesele care se  întind în cimitire, în multe zone ale ţării, arată legătura dintre cei vii şi cei morţi în bucuria tainică a Învierii  Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica acceptă aceste tradiţii pentru că sunt în favoarea sufletească a omului", spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă  din  Bucureşti.


Loading...