Vrei să ai noroc? Nu împrumuta în Ajun!

Plină de sărbători, însoţite de obiceiuri şi practici deosebite, decembrie, luna lui Undrea, aşa cum este denumită popular, este aşteptată cu bucurie de toată lumea. De zilele de Crăciun sunt legate cele mai multe tradiţii, respectate de secole în foarte multe zone din ţara noastră.

23 Decembrie – Preziua Ajunului

Încep colindele, cântece rituale care vestesc Naşterea Domnului, copiii merg la colindat. După miezul nopţii se face Masa de Ajun cu grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin de sufletul morţilor, dar şi din alimente de post care, sfinţite pe 24 decembrie, se impart.

24 Decembrie - Ajunul Crăciunului

În Ajunul Crăciunului sunt câteva obiceiuri care se respectă pentru spor şi belşug în casă:

• Să nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.
• Nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul
• Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite ura şi supărarea, certurile şi loviturile: cel ce loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat
• Se mănânca peşte, ca apărare de friguri
• Se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor

25 Decembrie – Naşterea Domnului

Finii merg cu daruri la naşi, se merge cu Ţurca, se colindă cu Steaua, Vicleimul, Irozii. Firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.

26-27 Decembrie

Zilele de sărbătoare sunt rezervate vizitelor când se aduc daruri. 27 Decembrie – Sf. Ap. Întâiul Mc. şi Arhidiacon Ştefan. Dacă ninge în această zi, va veni un an roditor.

28 Decembrie – Îngroparea Crăciunului

Se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, ameţeli.

31 Decembrie – Îngropatul Anului Vechi, Ajunul Sf. Vasile

Credinţa populară spune că în această zi se deschid cerurile şi vorbesc animalele. Se petrece cu mâncare şi băutură, carne de porc pentru că merge înainte, peşte că este vioi, nu se mănâncă pasăre pentru ca scurmă înapoi. Seara se lasă porţile descuiate şi lumină şi focul aprinse. Copiii colindă cu Pluguşorul.

Puneţi sub brad o puşculiţă cu bani

Pentru a avea spor în anul ce vine, pentru a avea bani, după ce bradul a fost împodobit, printre darurile aşezate sub el se pune o  puşculiţă plină cu bani: monede şi bancnote. După sărbători, puşculiţa se păstrează la fereastra casei pentru a atrage sporul în gospodăria respectivă.

Din puşculiţă se ia câte un bănuţ care se aşează lângă o sumă mai mare de bani cu care vrem să cumpărăm un obiect important. Niciodată însă, puşculiţa nu se goleşte; în anul ce vine, un brad va fi  împodobit din nou. Atunci, alături de bănuţii care au rămas în puşculiţă se adaugă alţii.

Tradiţii în lume

În fiecare an, pe tot Globul, cuvântul „Crăciun“ aduce multă bucurie în sufletele creştinilor. Multe ţări păstrează îşi păstrează, de secole, anumite tradiţii specifice.

Marea Britanie. Pe parcursul întregii luni decembrie, englezii îşi trimit cărţi poştale cu urări tradiţionale, frumos decorate, pe care le afişează apoi în casele lor până în luna ianuarie. O altă tradiţie britanică constă în „crakers“ de Crăciun - bomboane mari din hârtie strălucitoare, care ascund mici cadouri şi o coroniţă care este spartă („crack“) în timpul cinei de Crăciun.

Germania. Germanii sărbătoresc Crăciunul începând din 6 decembrie, odată cu Moş Nicolae, care vine să le aducă cadouri într-o sanie. Nemţii au şi o prăjitură tradiţională, „casa vrăjitoarei“, ce include pastă de migdale, pască şi fructe confiate.

Portugalia. În Ajunul Crăciunului, toată lumea participă la „slujba cocoşului“ („missa do galo“) şi fiecărui invitat la cină îi este oferită o portocală, în plus faţă de cadourile tradiţionale. În sobă sau în şemineu arde un trunchi de măslin sau de castan, iar toţi invitaţii mănâncă „Bacahlau Cozido“, batog cu varză, cartofi şi ulei de măsline.

Estonia. În fiecare an, de peste 350 de ani încoace, preşedintele estonian declară „Armistiţiul de Crăciun“. Apoi, toată lumea merge la saună înainte de seara de Crăciun, când se mănâncă porc cu varză, pâine şi se bea bere. Apoi, pentru a îmbuna spiritele, se lasă mâncare pe masă şi foc în vatră până dimineaţă.Italia. Crăciunul durează trei zile - din 24 decembrie până pe 26 decembrie. În această perioadă, italienii oferă dulciuri membrilor familiilor, dar şi vecinilor, colegilor şi prietenilor. Cadourile sunt aduse de Moş Crăciun, Bobo Natale sau Gesy Bambino. La Befana, o vrăjitoare emblematică, preia ştafeta pe 6 ianuarie - de sărbătoarea Regilor - şi vine să distribuie bomboane copiilor cuminţi şi bucăţi de cărbune celor ştrengari.

Suedia. Suedezii îşi decorează ferestrele cu sfeşnice multicolore. Pe data de 13 decembrie, de Sfânta Lucia, se defilează pe străzi şi se mănâncă Lussekatter, brioşe cu şofran. Sfânta Lucia este patroana luminii. În seara de Crăciun, fiecare cadou este însoţit de un mic sonet sau o strofă în versuri - o veche tradiţie suedeză.