Un an de la primul caz de COVID-19 în România. Cum ni s-a schimbat viața

3._3col_7623819-mediafax_foto-alex_nicodim_1.jpg

2021 Anul a început cu o speranță: vaccinul
Fotografii: Mediafax/ INQUAM_Photos

Vineri, 26 februarie, se împlineşte fix un an de când un „musafir nepoftit”, invizibil, dar extrem de periculos, era detectat pe teritoriul ţării noastre. În decurs de un an, s-a înmulţit galopant, a făcut prăpăd şi ne-a schimbat complet vieţile. După multe sacrificii şi restricţii, acum, prin vaccinare, avem speranţa că îl vom învinge. Un an de COVID-19 în România. O „aniversare” la care nu vom spune „la mulţi ani”.

Vestea că în România s-a înregistrat primul caz de Covid-19 a fost dată la primele ore ale zilei de 26 februarie 2020, chiar de către ministrul de atunci al Sănătăţii, Victor Costache. Era vorba despre un italian sosit în vizită la familia soţiei, în Gorj. De la el s-a infectat un tânăr de 25 de ani, asimptomatic, care a fost internat în noaptea de 26 spre 27 februarie la Institutul ”Matei Balş”. De atunci au început să apară noi şi noi cazuri. În perioada 26 februarie – 5 aprilie erau confirmate 4.051 de infectări, din care 181 de decese.

La început, bolnavii sau suspecţii erau luaţi de acasă cu izoleta. Situaţia stârnea agitaţie printre vecini, dădea fiori privitorilor şi-l făcea pe cel transportat cu atâta „fast” să se simtă paria societăţii. Nu a durat prea mult. În lunile ce au urmat, numărul cazurilor a tot crescut, ambulanţele abia mai făceau faţă, spitalele se umpleau, iar apariţia unui nou caz nu mai era nici o surpriză. Asimptomaticilor chiar li s-a recomandat să se trateze acasă, sub supravegherea medicului de familie.  

1._3col_id134014_inquam_photos_virgil_simonescu_1.jpg

2020 - La începutul pandemiei, bolnavii erau duși la spital cu izoleta

Vara am început să ne relaxăm 

Primele două luni de pandemie am fost în „stare de urgenţă”. Începând cu 15 mai 2020, am început să ne „relaxăm” gradual. Din două în două săptămâni, autorităţile mai ridicau din restricţii, cu toate că virusul nu lua deloc pauză. Românii, în spiritul caracteristic, au forţat nota în repetate rânduri: au mers la mare, au dansat înghesuiţi pe plajă sau la terase, au ieşit să protesteze în centrul Capitalei. Efectele nu au întârziat să apară. În iulie a explodat numărul de cazuri de infectări. Deşi ne aşteptam ca odată cu vara virusul să îşi piardă din putere, cifrele arătau mai rău ca niciodată: peste 1.000 de îmbolnăviri pe zi. 

2._3col_id155600_inquam_photos_octav_ganea_1.jpg

2020 - În toamna anului trecut, cu greu mai găseai un loc liber în spitalele COVID

Toamna am bătut record după record 

Cele mai sumbre previziuni ale medicilor s-au adeverit. La începutul lui octombrie, depăşeam 3.000 de cazuri pe zi. Începem să batem record după record; în noiembrie ajungem la peste 8.600 de cazuri zilnice. Spitalele devin sufocate de bolnavi, ne confruntăm cu o criză de locuri la terapie intensivă, numărul morţilor este şi el în creştere. Aproape că nu există român care să nu aibă în familie, printre rude sau în cercul de prieteni pe cineva care să nu fi trecut prin experienţa COVID. 

4._2col_politie-carantina-mediafax_1.jpg

Carantina se instituie punctual, în localitățile cu multe cazuri de infectări

Decembrie ne-a adus speranţa 

27 decembrie a fost zi istorică: s-a dat startul vaccinării în România. Prima doză de ser Pfizer a fost administrată unei asistente de la Institutul „Matei Balş” din Capitală, debutând, astfel, etapa întâi a campaniei de imunizare. Până în acest moment, peste 600.000 de români au fost vaccinaţi cu ambele doze şi peste 235.000 cu o singură doză.  

Pericolul nu a trecut 

Azi, la aproape un an de la primul caz de COVID-19 pe teritoriul României, numărăm: 788.048 de persoane infectate, 20.086 de morţi din cauza acestui virus, aproape 6 milioane de teste realizate, zeci de mii de oameni care au trecut prin izolare sau carantină instituţionalizată. Mai numărăm afaceri puse pe butuci, angajaţi nevoiţi să intre în şomaj tehnic, elevi privaţi de un an de şcoală, multă depresie şi suferinţă.

5._2col_id136445_inquam_photos_george_calin_1.jpg

Așa arătau străzile în București în primăvara anului trecut

Din păcate, greul nu a trecut. Chiar dacă a apărut vaccinul salvator, specialiştii avertizează că din martie ne loveşte valul trei al pandemiei. Coronavirusul a suferit mutaţii, iar tulpina din Marea Britanie, mult mai contagioasă, este deja prezentă în jumătate din judeţele ţării. „În luna martie vom reveni pe panta rapid ascendentă, cu dublări de cazuri la două săptămâni sau mai repede. În luna aprilie, poate chiar mai repede, vom avea vârful valului 3, la un nivel peste cel din noiembrie (în funcţie de numărul de teste). Este extrem de puţin probabil să ne ocolească valul 3”, a anunţat medicul timişorean Octavian Jurma. 

Am trăit cele mai dure restricţii 

6._2col_mediafax_foto-andreea_alexandru_1.jpg

Declarația pe proprie răspundere e necesară și acum, pe timp de noapte

Pandemia ne-a schimbat vieţile şi, pentru prima dată, am experimentat izolarea, restricţiile dure. La 16 martie, preşedintele Klaus Iohannis decreta stare de urgenţă pe întreg teritoriul României. S-au închis şcolile, restaurantele şi barurile, sălile de sport, hotelurile, clinicile stomatologice şi saloanele de înfrumuseţare, s-au închis gradual punctele de trecere a frontierei, circulaţia rutieră, feroviară şi aeriană. Puteam ieşi din case doar cu declaraţia pe proprie răspundere. Şcoala s-a făcut online, majoritatea am început să lucrăm de la domiciliu şi speram ca lucrurile să revină rapid la normal.

7._2col_id140003_inquam_photos_george_calin_1.jpg

Peste tot, inclusiv în biserici, trebuie asigurată distanțarea

Dar nu au revenit. Starea de urgenţă a durat două luni, apoi am intrat într-o „stare de alertă”, prelungită până în ziua de azi. Restricţiile au continuat. Cu toate că nu am mai revenit la starea de urgenţă pe tot teritoriul ţării, autorităţile au luat măsuri punctuale, în localităţile sau zonele unde incidenţa cazurilor era ridicată, şi impuneau restricţii graduale, de la închiderea restaurantelor, teatrelor sau şcolilor, până la carantină totală. 

Masca a devenit parte din viaţa noastră 

În primele luni ştiam prea puţine despre acest virus. Autorităţile ne spuneau să purtăm mască doar dacă avem simptome, doar în spaţii publice închise, după care, de la 1 august, când numărul cazurilor creştea alarmant, s-a instituit măsura purtării ei inclusiv în aer liber, în zonele aglomerate (pieţe, staţii de autobuz, litoral etc.). Din 9 noiembrie, purtarea măştii a devenit obligatorie în toată ţara, în toate spaţiile publice închise şi deschise. Prin excepţie, poate fi dată jos pe perioade scurte doar dacă persoana în cauză este singură, mănâncă, bea sau fumează pe stradă. Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi este cuprinsă între 500 şi 2.500 de lei.  Dacă vreţi să vă protejeze cu adevărat, purtaţi-o corect, astfel încât să acopere nasul şi gura şi să se muleze perfect pe conturul feţei.

 

 

Loading...
 
 

Citește și

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1