Tot ce trebuie să ştii despre alegerile prezidențiale 2019

Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi la vot. Alegerile pentru preşedintele României au loc duminică, 10 noiembrie 2019. Iată ce trebuie să ştiţi despre acest scrutin.

Unde votez?

La alegeri prezidenţiale 2019, românii vor vota la secţia la care sunt arondaţi în conformitate cu domiciliul din actul de identitate. Cei care nu sunt în localitatea de domiciliu, pot vota la orice secţie, pe lista suplimentară. În cazul în care o persoană este omisă din lista permanentă, aceasta va fi înscrisă pe o listă suplimentară. În Bucureşti, alegătorii pot vota doar la secţia la care sunt arondaţi, nu pot vota pe listă suplimentară în alt sector.

04-act2.jpg

Buletinul de identitate este scanat de un dispozitiv anti-fraudă care se găsește în fiecare secție de vot

Ce acte sunt necesare la vot?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic şi, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Când votez?

Votarea începe duminică la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00. 

Prin excepţie, votarea în străinătate se desfăşoară  pe parcursul zilelor de vineri, sâmbătă şi duminică. În ziua de vineri, votarea a început la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar sâmbătă şi duminică votarea se deschide la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00.

Câţi candidaţi sunt?

14 candidaturi au fost validate de Autoritatea Electorală Permanentă. Pe buletinele  de vot, ordinea va fi următoarea: Klaus Iohannis (PNL), Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianţa USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR), Viorica Dăncilă (PSD), Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie), Banu John-Ion (Partidul Naţiunea Română), Mircea Diaconu (Alianţa Electorală Un Om), Bogdan Stanoevici –independent, Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală), Alexandru Cumpănaşu (independent).

Câţi alegători votează în ţară?

După cea mai recentă actualizare, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.217.156 de cetăţeni.

Ce sancţiuni se pot da?

Este o lungă listă de fapte ce pot fi încadrate la contravenţii, de la votul multiplu, vot fără document de identitate, continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, până la prezenţa mai multor persoane în cabina de vot. Sancţiunea, în funcţie de gravitate, este amendă de la 4.500 lei, la 10.000 lei. 

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot, se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni, la 3 ani. 

Flash news

  • Dispariție. Candidatul Partidului ”Neamul Românesc” la alegerile prezidenţiale 2019, Ninel Peia, a dispărut joi noapte, la ora 1.00, din hotelul din Cluj, unde se afla în campanie electorală. SPP-iștii l-au găsit ieri, 8 noiembrie, la Mânăstirea Putna. Probabil s-a rugat la mormântul lui Ștefan cel Mare să îl ajute la alegerile de duminică, 10 noiembrie.
  • Alegători în străinătate. Numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane. Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondență este de 35.917 cetățeni. În străinătate sunt 835 de secții de votare. Peste 60.000 de români votaseră, ieri, în diaspora până la 17.00.
  • program scurt la școli. Cursurile școlare au fost scurtate pentru vineri și luni, pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în 70% din școlile din București. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar, a fost luată această măsură  în 418 școli și grădinițe deoarece trebuie pregătită logistica necesară alegerilor. 
  • Mobilizare de amploare. Aproximativ 37.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi, duminică, pentru desfăşurarea procesului electoral în condiţii de maximă siguranţă. Între aceștia sunt poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, pompieri şi lucrători de la alte structuri operative care  vor asigura, duminică, paza şi protecţia celor 18.748 de secţii de votare din ţară. Dar și specialiști care se vor ocupa de soluționarea posibilelor incidente electorale.
  • În 2014, Iohannis a avut cea mai mare revenire din istoria alegerilor

 

În 2014, alegerile au avut loc pe 2 şi 16 noiembrie. Dispărea din „schemă” Traian Băsescu, după cele două mandate obţinute, numărul maxim prevăzut de Constituţie. 

S-au înscris 14 candidaţi, printre ei, deja veşnicul prezidenţiabil Vadim Tudor, dar şi personaje politice ca Elena Udrea, fosta „blondă de la Cotroceni” şi fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP), Călin Popescu-Tăriceanu, fostul prim-ministru liberal din primul mandat al lui Băsescu, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei în guvernul Emil Boc, Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe în mai multe rânduri, dar şi omul de televiziune Dan Diaconescu, patronul OTV şi lider al Partidului Poporului (PP-DD). Dar nici Udrea, cu 5,20% din voturi, nici Diaconescu, 4,03%, nici ceilalţi candidaţi, nu s-au putut apropia de cei doi mari favoriţi: Victor Ponta, preşedintele PSD şi prim-ministru în funcţie şi Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului şi candidat din partea PNL (şi mai precis, Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL). După primul tur de scrutin, diferenţa era de 10 procente în favoarea lui Ponta, „scorul” fiind 40,44% – 30,37%. Departe de a avea o schimbare spectaculoasă de prestaţie în confruntările electorale, Iohannis a beneficiat de o adevărată „magie” a voturilor în turul doi. Nu doar că a recuperat cele 10 procente, ci l-a depăşit pe Ponta, la rândul său, cu aproape 10 procente, rezultatul final fiind 54,43% la 45,56% în favoarea actualului preşedinte al ţării. A fost cea mai mare revenire a unui candidat la prezidenţiale din istoria postcomunistă a României, chiar mai mare, vorbind strict în cifre, decât răsturnarea de situaţie din 2009. (Gabriel Peneş)

Loading...

Citește și