Top 7 cele mai mari dezastre din istoria Capitalei
Bucureştiul a încasat de-a lungul timpului lovituri grele prin dezastre care au transformat oraşul în ruine şi în urma cărora zeci de mii de oameni nevinovaţi şi-au găsit sfârşitul.
În ultimele două secole, Capitala a fost supusă multor încercări. Însă, de șapte ori a fost lovită de dezastre uriașe care au făcut mii de morți și au distrus mare parte din clădiri.
Top 7 cele mai mari dezastre din istoria Capitalei
”Ciuma lui Caragea”
Unul dintre cele şapte mari dezastre din Capitală a avut loc între anii 1812 şi 1813. A fost mai multe rânduri de ciumă în ţară, dar cea mai grozavă a fost ”ciuma lui Caragea”. Epidemia dintre anii 1812 şi 1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea şi a decimat jumătate din locuitorii Bucureştiului.
În timpul «ciumei lui Caragea» au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Atunci au apărut şi vracii, care promiteau că îi salvează pe ciumaţi cu broaște ţestoase. Tot atunci, s-a înfiinţat ”breasla cioclilor”, care strângeau morţii şi îi îngropau.
Un episod macabru al acelor vremuri s-a regăsit în raportul unui cioclu: „Astăzi am adunat vreo 15 morţi pe care i-am dus cu căruţa pe câmpul de la Dudeşti, dar nu am ajuns decât cu 14, fiindcă unul a rupt-o la fugă".
”Marele foc”
În 1847, chiar în ziua de Paşte, s-a întâmplat următoarea nenorocire. Un copil neascultător, care a tras cu pistolul înspre o grămadă de fân, a cauzat cel mai dezastruos incendiu produs în vremurile moderne în Bucureşti. Şi după o săptămână de la stingerea flăcărilor, pământul frigea. Băieţelul care a provocat „Marele foc" era fiul cluceresei (mare dregător) Zinca Drăgănescu. Incendiul a mistuit zona Curţii Vechi de lângă Hanul Manuc, numeroase case de pe malul stâng al Dâmboviţei, întinzându-se spre Colţea, zona Sf. Vineri, până în Calea Văcăreştilor, a distrus 12 biserici. Flăcările au ucis atunci 15 oameni, alte zeci au suferit arsuri, iar aproape 2.000 de clădiri (locuinţe, prăvălii, hanuri, biserici) au fost făcute scrum.
Inundații pe Dâmboviţa
Zăpada care s-a topit brusc, în 1865, a dat naştere unei alte catastrofe, şi anume cea mai mare inundaţie din istoria Capitalei. Între 13 şi 20 martie, tot cursul Dâmboviţei de la Grozăveşti, până la Vitan, a fost acoperit de un strat de apă, care în unele părţi atingea trei metri înălţime. Numărul celor rămaşi fără case şi „sub biciul foamei" a fost atât de mare, încât domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la presiunea poporului, decide să înceapă canalizarea Dâmboviţei.
Cutremurul din '40, de 7,4 pe scara Richter
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut 7, 4 grade pe scara Richter și a durat trei minute. Seismul s-a produs noaptea, la ora 3,39 minute. În Bucureşti, au fost înregistraţi circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, o clădire de 12 etaje de pe Bulevardul Brătianu, care s-a dărâmat până la temelii. Molozul de la clădirea Uniunii Camerelor de Comerţ din strada Săridar au blocat trecerea. Turla de la biserica din strada Berthelot s-a prăbuşit. Calea Victoriei, cea mai elegantă stradă, era întreruptă de ziduri prăbuşite. Ambasada americană, hotelul Poştei, clădirea Ministerului Agriculturii şi cea a Marelui Stat Major, aflat la intrarea în Cişmigiu, erau distruse.
Bombardarea Capitalei din'44
Unul dintre cele mai tragice evenimente a avut loc pe 4 aprilie 1944, atunci când peste 5.000 de bucureşteni au murit de-a lungul celor 17 bobardamente aeriene asupra Capitalei. Peste 200 de bombardiere au atacat oraşul. Câteva ore mai târziu începeau să se numere victimele şi pagubele: mii de morţi şi sute de clădiri distruse. Ţinta principala a bombardierelor americane și englezești a fost Gara de Nord. Printre zonele atacate au fost Calea Victoriei, Gara Băneasa, Trajul Gării de Nord, Hotelul „Splendid‟ şi a „Parc-Hotelului‟. Au fost afectate grav hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Papadopol, blocurile „Generala", „Mica", „Kapriel", „Băicoianu", Moara Românească şi Banca de Credit. Infernul din Capitală a continuat şi în nopțile următoare. Au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi. Au fost distruse 3.456 de case de locuit și au fost distruse parţial 3.473.
”Marele viscol”
În dimineaţa zilei de 3 feburarie 1954, bucureştenii s-au trezit prizonieri în propriile case. A fost începutul „Marelui viscol" care a încremenit România sub troiene de zăpadă. În acele cumplite zile ale începutului de februarie s-a înregistrat cel mai puternic viscol din secolul XX. Până la finalul lunii, viscolul avea să mai lovească în alte trei reprize, extrem de agresiv.
Cutremurul din'77
Încă este viu în memoria românilor cutremurul din '77: 1.578 de morţi, 11.300 de răniţi, 35.000 de locuinţe distruse. Acesta este bilanţul celui mai devastator cutremur produs în România, cel din seara zilei de vineri, 4 martie 1977.
Considerat unul dintre cele mai distrugătoare şocuri seismice care a lovit România, cutremurul din 1977 s-a simţit până la Chişinău și Moscova, iar mulţi bulgari au murit la 4 martie.
Sursa: historia.ro
