Studiu: Doar 7% din crenvurştii din magazine nu conțin E-uri
Asociația Pro Consumatori a analizat 43 de tipuri de crenvurști comercializate de supermarketuri și hipermarketuri. Concluzia: 42% din crenvurștii analizați sunt colorați cu carmin și conțin mulți alți aditivi. Iată care sunt crenvurștii cu cei mai puțini aditivi și cei care conțin cea mai multă carne!
O echipă de experți ai Asociației Pro Consumatori, coordonată de conf. univ. Costel Stanciu, a luat la puricat crenvurștii de pe piață.
În urma verificărilor, specialiștii au constatat că la 7% din produsele analizate nu apare menţionată în lista ingredientelor cantitatea de carne din reţeta folosită la fabricarea crenvurştilor.
La 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (carne de pasăre separată mecanic, carne de pui şi curcan separată mecanic, carne de pui separată mecanic şi carne de curcan separată mecanic). În jargonul specialiştilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“. Acest proces presupune măcinarea carcasei şi pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă şi celelalte ţesuturi comestibile) sub presiune.
Experții au întocmit și un top al crenvurștilor în funcție de conținutul de carne. Iată-l!
Top 10 mărci de crenvurşti după conţinutul de carne:
1. Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc şi fără aditivi;
2. Golfera/Italia cu 88% carne de pui şi 2 aditivi;
3. AIA/Italia cu 88% carne de curcan şi pui, dar cu 5 aditivi;
4. Dulano/Germania cu 87% carne de porc şi 2 aditivi;
5. Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui şi 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
6. Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc şi 3 aditivi;
7. Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) şi 9 aditivi;
8. Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui şi 5 aditivi;
9. Agil/România cu 80% piept de pui şi fără aditivi;
10. Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) şi 5 aditivi.
Specialiștii au verificat și numărul de aditivi alimentari care se regăsesc în crenvurștii analizați.
Top 10 mărci de crenvurşti după numărul de aditivi alimentari:
1. Campofrio cu 11 aditivi;
2. Caroli/Familia cu 10 aditivi;
3. Pikok, Caroli, AIA, cu 9 aditivi;
4. Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
5. Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
6. Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
7. AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
8. Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
9. Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
10. Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.
Top 3 mărci de crenvurşti FĂRĂ aditivi alimentari:
1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
2. Agil cu 80% piept de pui;
3. Forzoso cu 59% carne pui şi 29% piele pui.
În concluzie:
93% din produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 2 aditivi alimentari până la 11 aditivi alimentari, deci numai 7% dintre produsele analizate nu conţin aditivi alimentari!
La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afecţiuni medicale dacă produsul alimentar este pregătit pentru consum prin prăjire.
42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă.
La 44% dintre produsele analizate gustul şi aroma au fost potenţate cu monoglutamat de sodiu.
La 9% dintre produsele analizate s-a folosit caragenan, un agent de îngrosare suspect de apariţa anumitor afecţiuni medicale.
„Până acum vreo patruzeci de ani, crenvurştii de fabrică erau tare savuroşi, iar plăcerea de a mânca vreo două trei perechi de crenvurşti mai stăruie tulburător în amintirile celor cu tâmple sure sau albe. Treptat, reţetele acelor timpuri au început să fie modificate, întâi spre sfârşitul anilor 1970 (când soia devenise o alternativă pentru carne la mezeluri), apoi foarte mult după ce industria alimentară a trecut în mâinile iniţiativei libere”, explică prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Ştiinţele Consumatorului şi Managementul Calităţii, ASE Bucureşti.
Acesta ne spune cum se făceau crenvurștii de fabrică în urmă cu o jumătate de secol:
Carnea de vită (pulpă caldă) reprezenta 2/3 din compoziţie
Slănina de porc 1/3
Condimentele (sare şi celelalte) nu mai mult de 2%
Erau şi produse la care raportul carne – grăsime era de 3:1.
„După trei decenii, consumatorii pot afla că în crenvurştii pe care îi simt foarte schimbaţi la gust se pun: cărnuri de specii diferite (porc, pui, vită), slănină, proteine (din soia, din lapte), glucide (amidon, dar şi zahăr – care se pune aproape în tot ceea ce constituie aliment!), condimente, mulţi aditivi (E-uri) pentru tot felul de scopuri (de stabilizare, de prevenire a oxidării, de sporire a fermităţii, de conservare, de colorare, de gust – glutamat de sodiu); Pasta se trage în membrană artificială comestibilă, iar termenul de garanţie a crescut la o lună. Consumatorii mai află că aditivii adăugaţi sporesc apetitul, aduc mult fosfor şi sodiu în corp care dezechilibrează balanţa calciu/fosfor şi generează mari probleme legate de sănătatea sistemului osos”, a mai spus prof. Ion Schileru.
În concluzie, cantitatea de apă şi substanţe de îngroşare naturale şi artificiale este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorităţii produselor de acest tip.
Cum trebuie să alegeți crenvurștii din magazin?
Conf. Costel Stanciu ne spune și la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm crenvurști.
Trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi graşi saturaţi, conţinutul de sare, evitându-se acei crenvurşti care au în compoziţie aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul şi nitritul de sodiu.
Trebuie evitaţi crenvurștii obţinuţi din carne separată mecanic (resturi de ţesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si ţesut conjunctiv) cu adaosuri de zaharuri, făină de grâu, griş de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, proteină animală, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, gelatină şi amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor.
Verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurştii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu afecţiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.
