Serial Click! Istoria alegerilor prezidenţiale după 1990. Ales în 1996, Emil Constantinescu a fost «învins» de Sistem

10_1-4col-emil-constantinescu_bill-clinton_mediafaxfoto.jpg

Președintele SUA Bill Clinton ne-a salutat din Piața Universității

1996 avea să aducă marea surpriză, prin persoana profesorului Emil Constantinescu. Scrutinul s-a desfăşurat tot în două tururi, la 3 şi 17 noiembrie. Au fost înscrişi 16 candidaţi printre care, în afară de Iliescu şi Constantinescu, îi găsim pe Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu.

În turul 2, previzibil, au ajuns tot „finaliştii” din 1992. Doar că, de data aceasta, câştigătorul avea să fie Emil Constantinescu, reprezentantul CDR, care a obţinut 54,41% din voturile exprimate, faţă de 45,59% luate de Iliescu. Spre surpriza multora, se năştea, cu adevărat, o nouă speranţă pentru destinul României. Una care însă avea să se împiedice în propriile neînţelegeri şi trădări din cadrul CDR, ajutaţi şi de „Sistemul” în faţa căruia, cu luni înainte de alegerile din 2000, însuşi preşedintele Constantinescu s-a declarat „învins”, făcând şi eroarea de a nu mai candida. Aşa se face că în 2000, alegerile prezidenţiale au adus, în „finala” turului doi, un favorit cert, Ion Iliescu – din partea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi un personaj ultranaţionalist, cu un discurs virulent xenofob, dar care era la apogeul popularităţii sale, Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare (PRM).

Iliescu, votat în 2000 până şi de opozanţii săi

10-utile-2-2col.jpg

În anul 2000, ”lupta” s-a dat între Ion Iliescu și Vadim Tudor

În alegerile iniţiale, din 26 noiembrie, au fost înscrişi 12 candidaţi, printre care trei foşti prim-miniştri, Petre Roman, Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu, dar şi Paul-Philippe de Hohenzollern, adică Paul Lambrino sau, conform unor decizii ulterioare în instanţă, Prinţul Paul de România, fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino, băiatul nerecunoscut oficial de Casa Regală al lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino. Voturile primului tur au fost destul de împrăştiate, primii doi clasaţi fiind Iliescu, 36,35% şi Vadim Tudor, 28,34%. Următorul clasat a fost Theodor Stolojan, cu 11,78%. Aşa se face că pe 10 decembrie, speriaţi de perspectiva că cineva cu ideologia lui Vadim Tudor ar putea ajunge preşedintele ţării, majoritatea opozanţilor tradiţionali şi vehemenţi ai lui Ion Iliescu au votat cu acesta, aşa încât Iliescu devenea încă o dată şeful statului, cu 66,63% din voturi, Vadim obţinând doar 33,17%. A fost, de altfel, ultima victorie în alegerile prezidenţiale pentru un candidat – de fapt, acelaşi, Ion Iliescu – al actualului PSD, continuatorul FSN, FDSN şi PDSR.

Loading...

Citește și