România pierde la CEDO procesul privind condițiile de detenție din penitenciare

Ultima actualizare:

    Autoritățile române trebuie să plătească 16 mii de euro despăgubiri deținuților care au depus plângere
Autoritățile române trebuie să plătească 16 mii de euro despăgubiri deținuților care au depus plângere

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravind Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

România, bună de plată

România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, transmite news.ro. CEDO a decis că țara noastră trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Astfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.

S-au încălcat drepturile omului

Magistraţii CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule. Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule. Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român. În aceste condiţii, CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie.

Autoritățile trebuie să gândească un plan pe termen lung

Instanţa lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri concrete trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare. În plus, statul trebuie să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”, potrivit deciziei CEDO. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţia (pentru Drepturile Omului – n.r.) şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”, a anunţat instanţa. În aceste condiţii, CEDO a hotărât să suspende analizarea unor plângeri similare timp de şase luni, până când Bucureştiul va prezenta un plan de măsuri pentru rezolvarea situaţiei.

Grindeanu: „Problemele privind condițiile din penitenciare nu sunt invenții”

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, după decizia CEDO privind condiţiile din penitenciarele din România, că a avut deja o discuţie cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi că este convins că acesta va veni cu planul de măsuri pe care ţara noastră trebuie să le ia în termenul de şase luni stabilit de instanţa europeană. Premierul a subliniat că decizia CEDO demonstrează că problemele privind condiţiile din penitanciarele din România nu sunt invenţii. ”Decizia ne obligă ca în cele şase luni să venim cu un plan concret agreat şi de Consiliul de miniştri, dar şi de Guvernul României, astfel încât problema semnalată de către CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine ca urmare a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci, urmare a acestor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de şase luni, în care să venim cu aceste măsuri”, a declarat Grindeanu. Întrebat dacă, în opinia sa, acest termen de şase luni e suficient, şeful Executivului a afirmat: ”Avem timp în cele şase luni să facem acest plan extrem de bine aşezat. Măsurile respective trebuie să fie parte a acestui plan, urmând perioada de implementare. Dar vreau să fie foarte bine aşezate şi tocmai acesta a fost rostul discuţiei mele cu domnul ministru Toader. E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem acest plan şi să arătăm că suntem determinaţi în a respecta şi subliniez în a respecta decizia CEDO şi a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare, care, iată, nu sunt invenţii, nu sunt lucruri spuse doar de către unii şi alţii, ci azi s-a dovedit că sunt lucruri extrem de grave”.

Şeful ANP: „Am avea nevoie de opt penitenciare noi și moderne”

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a declarat că trebuie rezolvată problema a 8.000 - 8.5000 de deţinuţi pentru a ieşi din cadrul deciziei-pilot a CEDO, ceea ce înseamnă un necesar de opt penitenciare moderne, în condiţiile în care unul costă aproximativ 140 de milioane euro. "Din statistici şi analize publice, azi sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000 - 8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai fi presaţi de această decizie pilot. În 27 de ani au fost construite doar trei penitenciare noi, la Rahova, Arad, Giurgiu, care nu e finalizat nici azi în totalitate. Va mai dura foarte mult să mai putem construi măcar 8 penitenciare, dacă vorbim de cele 8.500 de locuri, măcar 8 penitenciare de câte 1.000 de locuri ar trebui construite", a spus şeful ANP, prezent la o dezbatere din Parlament pe tema penitenciarelor.

Nu putem avea penitenciare private în România

Şeful Penitenciarelor a adăugat că aşteaptă aprobarea Guvernului pentru investiţie în cursul anului 2017, astfel încât spre finalul anului să poată fi demarată procedura de achiziţie. El a fost întrebat şi despre varianta înfiinţării unor penitenciare private, aşa cum se întâmplă în alte ţări, Vulpe precizând că legislaţia actuală nu permite astfel de iniţiative."Nu ştiu dacă ele vor fi mai eficiente din punct de vedere financiar, privind gestionarea banului public, pentru că în esenţă asta va fi, statul care astăzi nu este capabil să asigure drepturile deţinuţilor să ofere această oportunitate unui partener privat pe aceeaşi sumă sau pe o sumă rezonabilă", a spus directorul ANP. Vulpe a explicat însă că există modele, precum cel britanic, în care doar managementul penitenciarelor se privatizează, în cazul în care este depăşită norma de bani pentru fiecare deţinut. "Un penitenciar a stabilit de-a lungul istoriei o sumă alocată unui deţinut, în cazul României este în jur de 50 de lei pe zi, (...) şi ei au hotărât undeva la 5 lire pe zi de deţinut şi au făcut public acest lucru. Din ce am înţeles, ultimele 3 penitenciare care se clasau într-un astfel de clasament, care depăşeau cheltuiala pe cap de deţinut într-un an de zile intrau într-un proces de privatizare. Spaţiul rămânea acelaşi, dar se acorda management privat. Ministerul Justiţiei selecta echipa de conducere, după care i se impuneau criterii manageriale de eficienţă financiară", a afirmat el.

image
image
image
image
image
image
image png
criminalisti politia nu treceti jpg
buget facturi energie jpg
Baie sare wuhaus com jpg
Eliminarea palmierilor plantați de Primăria Sectorului 3 în Piața Unirii din București. FOTO Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu
Captură de ecran din 2024 03 28 la 19 59 14 png
Gorj 1 jpg
sofer jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net