Ora de iarnă 2019. Când dăm ceasurile înapoi

ora-de-iarna-2019-cand-se-dau-ceasurile-inapoi-si-dormim-mai-mult.jpg

În ultima duminică din octombrie trecem la ora de iarnă și vom dormi mai mult
În ultima duminică din octombrie trecem la ora de iarnă și vom dormi mai mult

Ora de iarnă se aplică, în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. Astfel, în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2019, ora 4.00 devine ora 3.00. Practic, se revine la ora normală, iar noi vom dormi mai mult cu o oră.

Ca în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică a lunii octombrie se face trecerea de la ora de vară la cea de iarnă adică pe 26/27 octombrie.

Ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel că ora 4.00 va deveni ora 3.00. Ceasurile se vor da în acelaşi timp în toate ţările Uniunii Europene.

Ce este ora de iarnă 2019

Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică. Este folosită, în mod normal, în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor. Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convențional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898, potrivit Wikipedia.

Cine schimbă ora şi cine nu

Vor da ceasurile cu o oră înapoi 70 de ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii, în cel puţin o parte a teritoriului lor.

Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia vor reveni la ora GMT. Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1. Iar, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor potrivi ceasurile la ora GMT+2.

În România, începând din 1998 trecerea la ora de vara se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

Unicul stat important care nu a introdus acest sistem este Japonia. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu recurg, în general, la ora de vară.

De la 1 mai 1980, China are o singură zonă de timp şi a utilizat ora de vară din 1986 până în 1991, încetând să o mai facă de atunci.

Mai multe ţări din Asia Centrala au renunţat în anii 2000 la schimbarea orei. Rusia a luat aceasta decizie începând din primavara lui 2011.

Ucraina a renunţat şi ea în 2011 la schimbarea orei, prin decizia Parlamentului care a luat în considerare statisticile medicale care arătau că numărul persoanelor cu probleme cardio-vasculare crește cu aproximativ 60% în prima săptămană după schimbarea orei, iar numărul apelurilor la pediatri sare de 130%.

Data la care se schimbă ora diferă uneori semnificativ de la ţară la ţară.

În apropiere de Ecuator, zilele sunt în general egale cu nopţile, astfel că modificarea orei standard nu ar avea sens.

Ceasurile nu trec la ora de iarnă simultan

Schimbarea orei nu este simultană în toate ţările, datorită diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasul arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus.

Numerotarea fusururilor începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.

Schimbarea orei, un subiect controversat

Susţinătorii ideii spun că măsura duce la economisirea unor cantităţi de energie mici, dar semnificative. În Statele Unite se face o economie de 1%, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia.

În Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vară aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic. Studii făcute în SUA şi Marea Britanie au relevat şi un alt beneficiu al orei de vară: scăderea numărului de accidente rutiere cu aproximativ 1%.

Mulţi operatori din turism spun că o oră în plus de lumină seara impulsionează turismul, se poate chiar mări sezonul turistic în anume zone şi aduce un plus de venituri şi altor domenii conexe industriei ospitalităţii: în vânzări, transporturi sau în organizarea de festivaluri sau evenimente.

O oră mai puţin de lumină seara îi incomodează pe cei care au activităţi după amiaza în aer liber, cum ar fi: constructorii, agricultorii, grădinarii, părinţii care lucrează până târziu și vor să să pteracă mai mult timp cu copiii afară.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul potrivirii mai multor ceasuri şi pe cel al adaptării la un alt orar de somn.

Persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă şi productivitatea scăzută la locul de muncă.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, crescătorii de păsări sau fermierii care se plâng că schimbarea orei le nelinișteste pe vaci când sunt mulse cu o oră mai devreme. 

În Israel, evreii sefarzi, ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vară, pe motiv că trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot, în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul. Uniunea Europeană și-a propus ca statele membre să renunțe la ora de vară începând din 2021.

 

Citește și:

https://www.click.ro/news/national/trecem-la-ora-de-iarna-uite-ce-sa-faci-ca-sa-nu-te-afecteze-schimbarea

https://www.click.ro/news/national/ora-de-iarna-2018-cum-ne-influenteaza-schimbarea-care-va-avea-loc-weekend

 

 

Loading...