Obiceiuri legate de „Vasilca“, străvechiul colind din sudul ţării

Ultima actualizare:

    În ultimele decenii, după îmbătrânirea şi dispariţia celor care păstrau pe vremuri acest obicei, ”Vasilca” a fost uitată de generaţiile actualeFOTO: adevarul.ro
În ultimele decenii, după îmbătrânirea şi dispariţia celor care păstrau pe vremuri acest obicei, ”Vasilca” a fost uitată de generaţiile actualeFOTO: adevarul.ro

“Vasilca” sau “Vasâlca”, aşa cum mai este cunoscut în anumite părţi ale României, este un colind derivat din obiceiurile robilor ţigani, care pe vremuri împodobeau un cap de porc cu mărgele. În Muntenia, acest obicei a fost adaptat în decursul anilor, cetele de colindători înlocuind capul de porc cu o păpuşă frumoasă.

Potrivit legendei, atunci când ţiganii erau încă sclavi, ei cereau de la domni capul porcului tăiat de Craciun, pe care îl purtau pe la oameni cerând bani.

”Pe la 1920, povestea mama mea, exista această tradiţie cu capul de porc. Boierii luau ce era mai bun de la porc şi le lăsau ţiganilor capul ca să mai câştige şi ei ceva. Erau însoţiţi de cobză şi vioară şi îşi mai rotunjeau venitul”, spune Cecilia Petrescu, instructorul ansamblului Breazău, din Mânzăleşti, citată de adevarul.ro.

În anumite părţi ale ţării, se păstrează şi acum varianta initială, care are ca recuzită o căpăţână de porc pusă pe o tavă şi împodobită cu flori de hârtie şi alte diverse ornamente.

La final, colindătorii primesc bani, vin şi carne. La Mânzăleşti, în judeţul Buzău, “Vasilca” a rezistat trecerii timpului în varianta cu păpuşa. ”Din generaţie în generaţie s-a transmis această tradiţie veche de vreo două secole. Eu am învăţat colindul când eram flăcău şi după aceea s-a mai pierdut obiceiul”, spune Cristinel Lalu, membru al ansamblului Breazău, din Mânzăleşti.

”Vasilca” este una dintre tradiţiile de Anul Nou din zona de munte a judeţului Buzău. Cete de tineri merg cu o păpuşă împodobită cu cercei şi mărgele să colinde barbaţi neînsuraţi, pentru a le duce norocul în casă. 

Pe vremuri, mergeau doar bărbaţi cu acest colind şi de obicei ajungeau la case unde erau flăcăi tomnatici ori bărbaţi văduvi tineri. Tradiţia spunea că li se colinda doar trei ani la rând. Dacă nu se însurau în perioada asta, erau ignoraţi.   ”În satul de odinioară se colindau flăcăii tomnatici, cei trecuţi de 25 de ani, şi văduvii tineri. Erau colindaţi un an, doi ani, în speranţa că se căsătoresc. În al treilea an, dacă nici acum nu se căsătoreau, erau consideraţi deja gura satului. Erau excluşi din comunitate, în satul de demult”, spune Cristinel Lalu, membru al ansamblului Breazău, citat de adevarul.ro.

În ultimele decenii, după îmbătrânirea şi dispariţia celor care păstrau pe vremuri acest obicei, ”Vasilca” a fost uitată de generaţiile actuale. Colindul cu păpuşa frumos împodobită a fost redescoperită de un ansamblu folcloric din Mânzăleşti, ”Breazău”, care de cinci ani îl are în repertoriu.

Citește și:

Ce sunt colindele şi când au apărut

Tot ce trebuie să știi despre colindele și cântecele de Crăciun

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
cum recuno ti un mecanic auto bun 5 calita i necesare jpg
image
image
image
image
image
image
image png
tiktik chelnerita png
fabrica freepik jpeg
dieta peste somon cu legume   shutterstock 2255828609 jpg
 Dietă- post intermitent FOTO Shutterstock
banner pensii png
cutie cu legume din sera Foto Shutterstock
Teren agricol tractor FOTO Shutterstock
image
actualitate.net
image
actualitate.net