Noi probleme la Centrala de la Cernavodă. Ce faci în caz de accident nuclear
Unitatea a doua a Centralei Nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Național, joi dimineața, din cauza unor „disfuncționalități la un sistem electric de proces, partea clasică, nu cea nucleară a centralei”. Reprezentanții Nuclearelectrica (compania care exploatează unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă) au precizat că nu sunt motive de îngrijorare pentru populație. Totuși, energia nucleară rămâne un „cartof fierbinte” și nu strică să fii pregătit din timp pentru ce e mai rău.
Problemele se înmulțesc la Centrala Nucleară de la Cernavodă, însă reprezentanții Nuclearelectrica au transmis populației că nu sunt motive de îngrijorare. Fiindcă nu ești expert în domeniu, nu-ți permiți să privești cu atâta detașare evenimentele din această lună. Pe 25 martie, puterea unității a doua a centralei a fost redusă la 55%, la câteva ore după ce unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza unei defecțiuni. Specialiștii Nuclearelectrica spun că între cele două incidente (cel din 25 martie și cel din 29 martie) nu există o legătură cauzală. Click! îți spune mai jos ce ar trebui să faci în caz de accident nuclear, iar sfaturile vin de la specialiștii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Urgențele nucleare sunt de mai multe feluri, iar efectele asupra sănătății populației sunt influențate de aria de acoperire. În categoria incidentelor minore intră accidentele industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive. Mult mai grave atacurile teroriste, operațiunile de sabotaj ale instalațiilor nucleare, accidentele în care sunt implicate arme nucleare și atacurile cu arme nucleare. În cazul de față vorbim de accidente provocate în interiorul instalațiilor nucleare din proximitatea României, iar cea care ar trebui să ne preocupe cel mai mult este Centrala de la Cernavodă. Fără a accentua un risc exagerat în ceea ce privește gestionarea acestei instalații, Click! consideră că e bine să știi ce ai de făcut în cazul în care improbabilul devine posibil. Recomandările IGSU fac referire la măsurile de adăpostire, evacuare și protejare împotriva radiațiilor.
Adăpostirea
În cazul unei stări de urgență, cauzată de accident nuclear, autoritățile locale sunt obligate să activeze planul de intervenție și să ia măsurile referitoare la adăpostirea și evacuarea populației. În acest moment, sistemul public de alarmare a populației va intra în funcțiune, ceea ce înseamnă că sirenele din localitatea/localitățile afectată/afectate vor suna. Semnalul de alarmare în caz de contaminare cu materiale radioactive e compus din cinci sunete a 16 secunde fiecare, cu o pauză de zece secunde între ele. Dacă le auzi, înseamnă că s-a întâmplat ceva rău. Însă, pentru a identifica pericolul și amenințarea trebuie să memorezi secvența.
Conform planurilor teoretice, dacă ai copiii la școală în timpul stării de urgență, nu se recomandă să te duci să-i iei. Acest lucru cade în sarcina personalului autorizat. Ghidul IGSU nu spune cine este personalul autorizat dintr-o școală, motiv pentru care avem rezerve să credem că el chiar există.
Nu trebuie să folosești telefonul mobil dacă nu e absolut necesar. Liniile telefonice trebuie lăsate libere pentru a fi folosite de autorități.
Dacă nu ești în interiorul unei case, în subsolul unui bloc sau într-un alt loc ferit (metrou), trebuie să te duci acolo imediat. Rămâi acolo până primești alte instrucțiuni!
Dacă, totuși, ieși din adăpost trebuie să fii echipat pentru un minim de siguranță: salopetă, căciulă, mănuși și bocanci sau cizme. Când revii în adăpost, scoate hainele cu care ai fost afară, împachetează-le și punele într-un sac de plastic! Apoi fă duș! Pentru un plus de siguranță ai putea considera util să ai în casă un set de combinezoane special create pentru astfel de situații.
Nu mânca legume sau alte alimente care au fost expuse sau au stat neîmpachetate în timpul stării de urgență!
Pe toată durata stării de urgență, specialiștii recomandă să rămâi calm și să-ți adăpostești toți membrii familiei. Închide ferestrele și ușile și încearcă să asiguri o ermetizare cât mai bună a spațiului de locuit (cu benzi adezive și cârpe, atașate)! Închide gurile de aerisire, instalațiile de ventilație sau de climatizare; oprește aragazul și orice aparat care funcționează cu gaze naturale! Rămâi la curent cu programele radio-TV, deoarece aici vor fi transmise mesaje și instrucțiuni vitale! Protejează resursele de hrană și de apă din exteriorul locuinței prin acoperirea lor cu o prelată sau folie din plastic!
Evacuarea
Informațiile referitoare la evacuarea spațiului în care te afli pot sosi prin intermediul mijloacelelor mass media. Dacă acestea nu sunt operaționale, atunci salvatorii vor folosi mijloace mai rudimentare, cum sunt sistemele de amplificare ale mașinilor de Poliție.
În caz de evacuare vei fi sfătuit să părăsești locuința sau locul de refugiu și să te deplasezi spre un loc de îmbarcare. Conform instrucțiunilor, evacuarea se ordonă abia după ce pericolul de contaminare a trecut sau este serios diminuat. Atunci vei putea pregăti și un bagaj cu lucruri absolut indispensabile: articole de toaletă și două rânduri de haine; medicamente prescrise; acte de identitate, bani, carnete CEC, permisul de conducere.
Evacuarea se poate face cu automobilul personal pe cea mai cunoscută rută sau pe cea anunțată prin radio sau TV. Destinația va fi unul din centrele de primire constituite în caz de urgență.
Evacuarea se mai poate face și cu autobuze sau alte mijloace de transport puse la dispoziție de autorități. Acestea se vor afla la punctele de îmbarcare anunțate prin megafoanele Poliției și ale organismelor de Protecție Civilă sau prin buletinele radio-TV.
Conform protocolului, pe perioada absenței tale, Poliția va asigura securitatea locuinței. În caz de urgență, controlul strict al circulației este esențial pentru o evacuare rapidă și pentru asigurarea pazei locuinței părăsite. „Nimeni nu va fi împiedicat să intre în zona de restricție dacă dorește să-și întâlnească familia. În caz de urgență, reunirea familiei este prioritară”, se arată în Măsurile ce se execută în caz de accident nuclear și urgență radiologică (sursa IGSU).
Protecția
Conform specialiștilor, în caz de accident nuclear e recomandată ingerarea unei pastile cu iodură de potasiu (KI), pentru protejarea împotriva iodului radioactiv. Pastila de KI este mult mai eficientă dacă este luată înaintea expunerii la iod radioactiv. „În acest caz, pastila de KI poate asigura o reducere a dozei încasate cu 98%. Dacă este luată la 4 ore după expunerea la iod radioactiv, pastila vă asigură o reducere a dozei încasate cu 50%. Administrarea de pastile KI trebuie făcută în cazul unei urgențe. Astfel de pastile vor fi disponibile și la centrul de primire pentru a fi distribuite. Școlile din localitățile din vecinătatea centralei nucleare vor avea cantități suficiente de pastile pentru copii. Personalul școlilor va administra aceste pastile copiilor, atunci când va fi necesar”, spun specialiștii.
Măsuri de protecție improvizate
Până la intervenția salvatorilor, trebuie să știi că ai la îndemână câteva măsuri pe care le poți aplica pentru protecția ta și a celor apropiați. E vorba de mijloace improvizate de protecție, pe care le poți realiza singur:
Filtrul de cărbune. Este un dispozitiv realizat dintr-un bidon de plastic cu volumul de un litru, în care introduci rondele de hârtie de filtru sau sugativă, rondele de pânză și tifon și mangal mărunțit. Toate acestea se depun în bidon în straturi succesive, pentru a crea un filtru necesar protejării căilor respiratorii. Respirația se face numai pe gură, prin intermediul acestui dispozitiv. În comerț există măști de protecție pentru astfel de amenințări, iar costurile lor sunt destul de piperate.
Masca tip glugă. Alt dispozitiv de protecție care poate fi realizat de oricine. Se face din pânză groasă, cu vizor din folie de polietilenă cusut în locurile goale lăsate în pânză, în dreptul ochilor. În dreptul gurii și al nasului se face un buzunar căruia i se atașează, în partea superioară, o bucată de sârmă sau o bentiță din tablă. Cu aceasta, masca se va fixa pe nas. La această mască mai aveți nevoie de un filtru, care se realizează din 2-4 bucăți de postav și vată, cu grosimea de circa doi centimetri, care se coase în cruce și în diagonală. Peste acest filtru se toarnă o soluție de protecție a căilor respiratorii, care diferă în funcție de gazul toxic eliberat în atmosferă:
Împotriva bioxidului de sulf: 50 grame de bicarbonat de sodiu, dizolvat în 100 ml de apă.
Împotriva acidului cianhidric: 10 grame de sulfat de cupru (piatră vânătă) la fiecare 100 ml de apă.
Împotriva clorului: 50 grame de tiosulfat de sodiu, dizolvat în 100 ml de apă.
Împotriva hidrogenului sulfurat: 2 grame de cloramină la fiecare 100 ml de apă.
Împotriva amoniacului: 50 grame de sare de lămâie la fiecare 100 ml de apă.
