Ministrul Mediului anunță că 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice

Ultima actualizare:

    Încălzirea globală a transformat planeta într-o minge de foc
Încălzirea globală a transformat planeta într-o minge de foc

România a avut cei mai calzi ani după 2000, iar în 2014 au fost înregistrate cele mai mari temperaturi din istoria măsurătorilor meteorologice. Potrivit corespondentului Mediafax, afirmația a fost făcută luni de ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu care a explicat că temperaturile ridicate fac schimbările climatice și efectele lor să se resimtă tot mai puternic

"Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice. În 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globală a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate în ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. În România, cei mai calzi ani s-au înregistrat după anul 2000. Acest lucru demonstrează că schimbările climatice și efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 încoace", a spus ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.

Ministrul Mediului a mai spus că schimbările climatice afectează aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism și de la infrastructură la sănătate.

"Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apă, hrană și energie și tot ele încetinesc sau chiar pun în pericol dezvoltarea durabilă. Costurile inacțiunii sunt din ce în ce mai mari și de aceea se impune să luăm măsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilității climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcționată luând în considerare prioritățile dezvoltării durabile", a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Graţiela Gavrilescu a precizat că, în ultimele decenii, schimbările climatice au determinat noi provocări și de aceea se impun să fie adoptate măsuri pentru un mediu mai curat şi sănătos si care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare.

"În pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească ca urmare a inerţiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja", a mai spus Gavrilescu.

Ministrul Mediului a reamintit că, în anul 2013, a fost aprobată Strategia Națională privind Schimbările Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate două componente principale, cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Gavrilescu a mai spus că elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare și se va baza, în principal, pe acțiuni de prioritizare, termene de aplicare și instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel național și regional.

În cadrul Strategiei Naţionale privind schimbările climatice, resursele de apă și protecția împotriva inundațiilor și a secetelor, precum și agricultura reprezintă unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate în România, care necesită o atenție sporită pentru promovarea politicilor și măsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbărilor climatice.

"În dinamica actuală, pentru combaterea schimbărilor climatice și promovarea politicilor și a măsurilor de adaptare, comunicarea joacă un rol cheie. Este absolută nevoie de un dialog consistent cu instituţiile care decid la nivel european şi naţional asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizează protecţia mediului", a adăugat ministrul Grațiela Gavrilescu.

Conform statisticilor în domeniu, dintre toate disciplinele științifice, meteorologia și climatologia sunt domeniile care au înregistrat cele mai semnificative progrese în ultimii 50 de ani. Cunoștințele din domeniul climei, acumulate în ultima decadă, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare și planuri de acțiune pentru sporirea rezistenței populației în fața dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice și încurajarea unei economii mai curate și mai eficiente.

image
image
image
image
image
image
vlad ciurea digi24
2 jpg
chirie apartament jpeg
Al Di Meola  jpg
febra tifoida romani jpg
Dr Cristina Iftode Sanador jpg
Hidra, Piaţa a Presei Libere Bucuresti, foto Artmark
cutremur grecia jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net