«M-au pus să aduc bani de acasă pentru contribuţii»

4-act-1-3col-femeie-de-serv.jpg

Daniela Zăvelcă e îngrijitoare cu sfert de normă la o grădiniţă din Roşia de Amaradia

Situaţie fără precedent la Roşia de Amaradia, comună din judeţul Gorj. Angajata unei grădiniţe a primit o veste şoc. Daniela Zăvelcă, îngrijitoare cu sfert de normă, a aflat că va trebui să vină cu bani de-acasă pentru a merge la serviciu! Şi nu e singurul caz.

Revoluţia fiscală a lui Liviu Dragnea face victime! Tot mai mulţi bugetari, care mai ieri credeau că de la 1 ianuarie 2018 vor avea salariile mărite, se trezesc că vor câştiga mai puţin din cauza transferării contribuţiilor de la angajator la angajat. Situaţia devine chiar hilară în anumite cazuri, când salariul nici măcar nu acoperă contribuţiile.

De exemplu, Daniela Zăvelcă, îngrijitoare cu sfert de normă la o grădiniţă din Roşia de Amaradia, Gorj, a aflat că va trebui să vină cu bani de-acasă pentru a merge în continuare la serviciu. „Mi se aduse la cunoştinţă că nu se ajung banii să fie plătite contribuţiile şi că trebuie să aduc bani de acasă. Dacă nu se remediază, eu stau acasă, că nu muncesc pentru stat, să mai iau şi banii de la copii. Îmi pun demisia şi stau acasă. Am şi eu doi copii, credite la bănci. Ca să mai aduc şi bani la stat din venitul soţului, nu se poate. Nu îmi veni să cred, după ce că nu erau aşa mulţi bani... Până la urmă, e de muncă. Fac focurile la sobe, nu e uşor să fii şi îngrijitor”, ne-a explicat Daniela Zăvelcă.
„Femeia de serviciu de la grădiniţele din centrul comunei, Daniela Zăvelcă, e încadrată cu taxă forfetară. Dacă până la 1 ianuarie ridica un salariu de doar 217 lei, discutând cu domnul contabil de la şcoală, suma respectivă nu acoperă cheltuielile ce ţin de contribuţii şi se pune problema ca doamna să mai aducă de acasă bani pentru a putea finaliza domnul contabil statul de plată. Nici eu nu îmi explic. Dacă până în luna ianuarie contribuţiile erau de 33%, acum sunt 47%”, spune primarul de la Roşia de Amaradia, Liviu Cotojman.
Ca ea mai sunt alţi 160 de lucrători din învăţământul gorjean. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean spun că este „o problemă” pe care Ministerul Educaţiei va trebui să o remedieze. Cotojman susţine că trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului este doar începutul problemelor în sistemul educaţional, iar mai multe cadre didactice şi angajaţi vor pleca acasă.

2 milioane de salariaţi din privat vor avea venituri mai mici

Aproape două milioane de angajaţi din mediul privat au salariul mai mic, de la începutul anului, în urma schimbărilor care vizează trecerea contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat. ”Dacă e să tragem o concluzie, e un haos generalizat. Mediul public nu ştie exact cum stau cu salariile, o să vedeţi iarăşi hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă, mediul privat nu ştie cum se aplică în acest moment. Dacă e să ne uităm scriptic, în acest moment, aproape două milioane de angajaţi din mediul privat au salariul mai mic. Sunt domenii, de exemplu în construcţii, care nu găsesc angajaţi. Şi nu aveau nevoie în nici un fel de aceste schimbări”, a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Salariile au scăzut în special în domeniul IT, care reprezintă 6% din PIB.

«Nu contribuțiile duc la reducerea salariilor»

4-act-2-foto-inquam-photos.jpg

Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii
Foto: Inquam Photos

Nici bugetarii nu o duc mai bine! Potrivit sindicaliștilor, nu mai puțin de 22.000 de angajați la stat vor avea prima leafă pe anul acesta micșorată. Este vorba în special de cei care nu lucrează cu normă întreagă, dar și de persoanele care au salarii mari și nu mai pot depăși grila impusă de lege. În Ministerul de Interne sunt 8.000 de polițiști din zona executivă care vor lua cu 40% mai puțin. La Sănătate, salariile vor scădea în medie cu 1.600 de lei, iar în Învățământ cu 300 de lei. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a explicat ieri de ce scad salariile.

”Se face o confuzie între legea salarizării și transferul de contribuție. Au fost necesare corecții, pentru că erau dezechilibre foarte mari. Salariul minim este cel care stabilește cuantumul salariului președintelui. De ce discut de salariul președintelui? Pentru că stabilește nivelul maximal în sistemul bugetar. Raportul este de 1 la 12. 1 reprezintă salariul minim, iar 12 salariul președintelui, care este de 17.400 de lei brut. Mai mult decât președintele nu poate câștiga nimeni. Existau directori cu lefuri mult mai mari. Ca să respectăm raportul de 1 la 12 au fost necesare ajustări salariale. S-a știut că la 3% dintre bugetari le vor scădea salariile. Ieșeau din grila din 2022, deci nu puteau beneficia de majorări. Erau dezechilibre enorme. Un director din Ministerului Agriculturii câștiga 12.498 lei, la Externe 18.280 lei, iar la Economie 3.560 de lei. Care are, spre exemplu, 8.000 de lei acum, va avea 6.000 de lei, iar cine are 5.000 de lei și trebuie să ajungă la 6.000, salariul îi va crește cu 250 de lei anual. Sporurile au fost plafonate la 30% pentru că erau mai mari decât salariile”, a explicat demnitarul.

În ceea ce-i privește pe angajații cu fracție de normă, ministrul Muncii a anunțat că a cerut întregirea normei acolo unde se poate. În plus, a anunțat că va fi dată o ordonanță de urgență care să compenseze pierderile acestora.

Loading...