Liviu Dragnea, la Înalta Curte de Casație și Justiție: «De opt luni stau nevinovat în închisoare»
Liviu Dragnea, condamnat în 27 mai la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, a ajuns marți, 14 ianuarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă recursul în casație prin care încearcă rejudecarea dosarului angajărilor fictive la DGASPC Teleorman. Fostul lider PSD a declarat că se consideră total nevinovat și că a stat nemotivat opt luni în penitenciar. Cererea este analizată de cinci judecători.
UPDATE: Liviu Dragnea rămâne după gratii cel puțin încă o săptămână. Judecătorii instanței supreme au decis că acesta este timpul de care au nevoie pentru a decide dacă îi admit sau nu lui Liviu Dragnea recursul în casație.
Liviu Dragnea, deținut în prezent la Penitenciarul Rahova, a depus în 18 octombrie o contestație în anulare, iar pe 22 octombrie, o contestație în casație faţă de condamnarea de 3 ani şi 6 luni în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. La Înalta Curte de Casație și Justiție cererile au primit termen de analiză comun, pe 10 decembrie.
Recursul în casaţie formulat de Dragnea a fost admis în principiu, marţi, 10 decembrie de instanţa supremă și a fost fixat termen pe 14 ianuarie 2020. În aceeași zi, cealaltă contestaţie depusă de Liviu Dragnea, de data aceasta în anulare, care își propunea desființarea sentinței de condamnare la închisoare a fost respinsă.
"La două lucruri vreau să mă refer. În primul rând, la un neadevăr, acela că le-am cunoscut pe Botorogeanu (Adriana - n.r.) şi Anisa (n.r. - Stoica). Este un neadevăr, ca multe altele care s-au spus pe parcursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti. Nu am susţinut recursul în casaţie doar pentru că aş fi nevinovat şi pentru a ieşi cu orice preţ din închisoare. Nu! Eu cred în nevinovăţia mea. De aceea nici nu am plătit precum fosta soţie partea mea din prejudiciu. Sunt complet nevinovat. Stau de opt luni nevinovat în închisoare. Nu mi s-a părut normal să plătesc niciun fel de sumă. Rămâne la dispoziţia dumneavoastră dacă voi sta nevinovat sau dacă admiteţi casaţia... Cred cu tărie în nevinovăţia mea”, a declarat Liviu Dragnea în fața instaței.
Ce a declarat avocata lui Liviu Dragnea
Flavia Teodosiu, avocata care îl apără pe Liviu Dragnea, a declarat în fața reporterilor strânși la Înalta Curte de Casație și Justiție: "Am susținut și susțin în continuare acest recurs în casație. Consider în continuare că în niciun caz textul de lege care se presupune că ar fi fost încălcat de doamna Alesu în calitate de autor al infracțiunii de abuz în serviciu nu prevede o obligație pe care aceasta să o fi încălcat. Dacă, din punctul meu de vedere, nu există o faptă care să fie încălcată de legea penală, este evident că nu se putea reține în sarcina acesteia săvârșirea infracțiunii și, cu atât mai puțin, să se rețină în sarcina domnului Dragnea instigarea la săvârșirea unei asemnea infracțiuni. Instanța a reinterpretat textul de lege. Acesta este movtivul pentru care am formulat recursul în casație, întrucât, în opinia noastră, legea s-a aplicat în mod greșit".
Ce este recursul în casație
Recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri
- în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei;
- hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
- instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
- judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
- judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
- ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
- în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal;
- hotărârea cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei sau există o contradicție între considerentele și dispozitivul hotărârii; instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
- nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată;
- s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;
- instanța și-a întemeiat hotărârea pe probe pentru care a fost aplicată sancțiunea excluderii sau în mod greșit s-a aplicat sancțiunea excluderii cu privire la probe legal administrate;
- instanța nu s-a pronunțat asupra unuia sau mai multor motive de apel
