Japoneza maestră în origami, îndrăgostită de România și de Eminescu

ayako-funatsu-origami.jpg

Ayako Funatsu este o maestra a realizarii florilor de hartie prin metoda origami, tehnica ei fiind unica în lume
Ayako Funatsu este o maestră a realizării florilor de hârtie prin metoda origami, tehnica ei fiind unică în lume
Foto:blog.f64.ro/Matei Moroldo

Ayako Funatsu (49 de ani) este stabilită de 20 de ani în ţara noastră, poartă cu mândrie ia românească şi a venit îmbrăcată în costum popular la vernisajul expoziţiei „Din Lumea Presei Româneşti - 191 de ani” ce a avut loc joi, 13 februarie, la Biblioteca Academiei. Ayako este și o artistă ce confecționează flori de hârtie prin metoda origami, pliind hârtia colorată cu măiestria pe care o impuine această tehnică și obținând diferite obiecte și forme decorative.

Japoneza, invitată de directorul Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica, a pus pe muzică versurile marelui Eminescu, impresionând publicul prezent la manifestare, printre care s-a aflat și istoricul Prof. Dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Conform jurnalul.antena3.ro, după ce a cântat „Pe lângă plopii fără soţ”, ea a povestit cu vocea gâtuită de emoţie cum l-a descoperit pe poetul nostru naţional în urmă cu aproape 20 de ani şi cum a fost chiar pe urmele sale la Ipoteşti. Într-un interviu acordat site-ului blog.f64.ro, Ayako Funatsu a mărturisit că s-a stabilit în anul 2000 în Românie, deși vizitase țara noastră, pentru prima oară, încă din 1995, cu un rucsac în spate. Avea doar 24 de ani.

ayako-funatsu-ioan-aurel-pop-presedinte-academie.jpg

Ayako Funatsu, in ie romaneasca, la evenimentul gazduit de Biblioteca Academiei, l-a impresionat chiar si pe Ioan-Aurel Pop, presedintele Academiei Romane
Ayako Funatsu, în ie românească, la evenimentul găzduit de Biblioteca Academiei, l-a impresionat chiar și pe Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
Foto: jurnalu.antena3.ro

A venit pentru 3 luni în România și a rămas aici de 20 de ani

„Am vrut să călătoresc singură într-o țară în care nu prea merg japonezii. Când căutam o țară am găsit un articol mic dintr-un ziar japonez în care scria că după revoluție se încearcă dezvoltarea turismului și creșterea economiei țării. M-am dus imediat la librărie și mi-am cumpărat un ghid turistic despre România. Scria că dacă mergi la țară, localnicii te invită la ei acasă să stai cu ei la masă, te cazează și în general că sunt destul de ospitalieri. După 2 săptămâni de calatorie în România exact așa mi s-a întâmplat! Mi-a plăcut atât de mult România și m-am îndrăgostit de această țară. De aceea m-am întors în fiecare an și ușor, ușor am început să-mi doresc o viață în România, să lucrez și trăiesc viața de zi cu zi aici, în loc de Japonia. În 1999 am venit să caut de lucru și am reușit! Îi spusesem șefului meu din Japonia că dacă reușesc să găsesc un loc de muncă, mai rămân doar 3 luni. Am semnat contractul cu o firmă din București în luna februarie în 2000 și după 3 luni, așa cum am agreat, am încetat contractul cu firma din Japonia și am plecat spre România definitiv”, a spus Ayako.

ayako-funatsu-origami-flori-hartie.jpg

Ayako viseaza ca lucrarile sale sa ajunga, intr-o zi, sa fie expuse la Muzeul National de Arta din Bucuresti
Ayako visează ca lucrările sale să ajungă, într-o zi, să fie expuse la Muzeul Național de Artă din București
Foto:blog.f64.ro/Matei Moroldo

Visează să-și expună lucrările la Muzeul Național de Artă din București

Ea este și o adevărată maestră în vechea artă tradițional japoneză, origami, confecționând flori din hârtie colorată. „Am un scop pe acest pământ. Ce vreau să fac pentru restul vieții mele este crearea unei noi istorii de artă în lume, prin dezvoltarea domeniului de flori de hârtie. Visez ca peste 100 ani să ajungă creația mea de aranajemnte florale din hârtie la muzeele renumite din lume, inclusiv Muzeul de Artă al României. Pentru realizarea acestui scop am decis să lansez un business aici, în România. Farmecul este acela că o hârtie pătrată transformă într-un obiect. Eu folosesc origami pentru un mic accent pentru aranjamentele mele de flori de hârtie sau chiar pentru petale. Produsele mele sunt unice în lume. Combin tehnica japoneză cu cea americană”, a mai declarat artista în interviul respectiv.

Loading...

Citește și

  • Vila Florica face parte dintr-un complex mai vast, ridicat initial la 1858 de IC Bratianu si dezvoltat de urmasul lui, Ionel Bratianu

    Cel mai nou muzeu național a fost înființat, miercuri, 15 ianuarie, când Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind înfiinţarea Muzeului Naţional "Brătianu", cu sediul în Vila Florica din Ștefănești Argeș. Considerată o adevărată „Mecca a liberalilor”, complexul de la Florica a fost vatra familiei Brătianu, cu cei doi mari exponenți ai săi: IC Brătianu și fiul său, Ionel Brătianu.

  • Impunatoarea cladire de pe Lipscani a fost, inainte de regimul comunist, sediul primei societati romanești de asigurari, Dacia-Romania

    La sfârșitul lunii iulie, printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, Pinacoteca Bucureștiului – colecția de artă ce aparține municipalității – va fi găzduită în clădirea de pe strada Lipscani nr.18-20 și se va afla în administrarea Muzeului Municipiului București. Colecția cuprinde aproape 5.500 de opere de artă - picturi, grafică, sculpturi, artă decorativă – semnate, în marea lor majoritate, de unii dintre cei mai importanți artiști români.

  • Muzeul Simu a fost inaugurat in 1910 si adapostea in colectiile lui aproape 1.300 de opere de arta

    În cadrul proiectului „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu şi rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în Bucureşti în perioada comunistă”, derulat pe parcursul anului 2019 de Filiala Ordinului Arhitecților Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar a fost „reconstruit” virtual faimosul muzeu privat cu destin tragic, ce domina zona de peste drum de Cinema Patria și care a fost dărâmat în 1964, după doar 54 de ani de existență.

  • Cladirea Banloc-Goodrich a fost ridicata intre anii 1943-1946 ca sediu de birouri si locuințe pentru angajatii celei mai mari firme din tara ce producea anvelope

    După valurile create de ideea Ministerului Culturii ca sediul viitorului Muzeu al Holocaustului să fie construit pe o bună parte din grădina Muzeului Antipa, miercuri, Parlamentul a rezolvat problema. Adresa muzeului va fi Calea Victoriei, 128, adică în clădirea cunoscută ca Banloc-Goodrich, construită între 1943-1946 ca sediu de birouri și locuințe pentru angajații celei mai mari firme din țară ce producea anvelope.

ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1
3
ClickPoftaBuna.ro : 1