Iunie, luna deciziilor importante la Înalta Curte. Sentințe pentru Udrea, Liviu Dragnea, Alina Bica și Sebastian Ghiță
Primele două săptămâni din iunie, aduc mari emoții pentru VIP-urile care au procese la Înalta Curte de Casație și Justiție. Elena Udrea, Liviu Dragnea, Alina Bica sau Sebastian Ghiță, toți așteaptă cu înfrigurare sentințele finale în procesele care au costat DNA, adică statul român, multe milioane de euro. Click! vă spune când sunt programate termenele și ce acuzații aduc procurorii DNA la adresa celor patru
-Primul va intra în sală completul care va anunța sentința finală pentru Elena Udrea și celebrul dosar ”Gala Bute”: acesta are programat anunțul pe 5 iunie. Elena Udrea, însărcinată și fugită în Costa Rica, la mii de kilometric distanță se consideră în continuare o victimă. În primă instanță, cea care a fermecat cu frumusețea ei prieteni și dușmani și a făcut să se învârtă precum titirezele mulți dintre bărbații puternici ai României, a primit șase ani de pușcărie cu executare. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea a avut patru capete de acuzare, pentru toate a fost trimisă în spatele gratiilor de completul de trei judecători al Înaltei Curți. Marți, 5 iunie, se așteaptă verdictul definitiv, la completul de cinci judecători, peste care nu este nimic. Ultimul termen în dosarul "Gala Bute" a avut loc în 9 mai, când magistraţii instanţei supreme i-au audiat pe Adrian Gărdean, martor denunţător, şi pe fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja. Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. În acelaşi dosar, Rudel Obreja, fost preşedinte al FRB, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare, şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare. ÎCCJ a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.
Dacă este să credem DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
-Pe 8 iunie vine rândul unuia dintre cei mai puternici oameni politici din România, să tremure în așteptarea anunțului completului Înaltei Curți. Este vorba de decizia în dosarul lui Liviu Dragnea, președintele PSD și al Camerei Deputaților, în care acesta a fost judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Coincidență sau nu, a doua zi este programat un miting uriaș al PSD, convocat teoretic pentru susținerea premierului Viorica Dăncilă. La ultimul termen de judecată, procurorul de şedinţă a cerut pentru Liviu Dragnea pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi 2 ani şi 6 luni pentru instigare la fals intelectual. Decizia finală va fi pronunțată de un complet de trei judecători și este în primă instanță.
Potrivit procurorilor, "în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă".
Potrivit DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal. Şi fosta soţie a liderului PSD este judecată în această cauză.
-Pe 12 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este programată pronunţarea sentinţei în celebrul Dosar al conducerii Autorității Naționale pentru Reconstituirea Proprietăților, în care sunt judecaţi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoş şi fiul acestuia, Alin Cocoş. Considerată ani de zile ”Dumnezeul” retrocedărilor din Românua, Alina Bica este fugită și ea în Costa Rica, la prietena ei Elena Udrea. De acolo a trimis zvon de boală și metehne care nu îi permit staționarea pe meleagurile mioritice. La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege. Concret, potrivit Mediafax, pentru Alina Bica ar trebui să fie dată o pedeapsă de 10 ani de închisoare, maximum cât prevede legea pentru faptele de care este învinuită fosta șefă ANRP. În cazul lui Dorin Cocoş, procurorul de şedinţă a solicitat închisoare cu executare, dar "în limite reduse", în urma denunţurilor făcute de acesta. Totodată, pentru Alin Cocoş anchetatorii au solicitat condamnare cu suspendare.
De asemenea, procurorii anticorupţie au cerut confiscarea terenului din Snagov pe care Alina Bica l-ar fi primit prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, dar şi a sumei de 10 milioane de euro de la Dorin Cocoş.DNA a mai solicitat instanţei, obligarea inculpaţilor la plata în solidar a aproximativ 300 de milioane de lei.
În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. În dosar sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu. Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.
Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.
- În sfârșit, pe 14 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va pronunța o altă sentință amânată și în a cărei așteptare se fac pronosticuri și se chibițează la greu. Este vorba de prima decizie în dosarul în care celebrul om de afaceri și fost deputat Sebastian Ghiţă este judecat alături de foşti şefi din poliţie şi parchete. La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea lui Sebastian Ghiţă la închisoare cu executare în acest dosar. Și Ghiță este fugit din țară, în prezent aflându-se în Serbia.
Procurorul DNA a precizat în pledoaria finală în faţa judecătorilor că dosarul este unul de referinţă pentru corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi lumea politică. "Se impune ca pedepsele cu închisoare să fie executate în regim de detenţie efectivă. Această cauză este una de referinţă despre corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi cel politic", a susţinut procurorul de şedinţă.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
În acest dosar mai sunt judecaţi Liviu Tudose - fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru - fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas - ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă - fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
