Dumitru Prunariu și-a vărsat efectiv sângele ca să zboare în Cosmos

Ultima actualizare:

    Dumitru Prunariu (în stânga), alături de cosmonatul rus Savinîh, într-un moment de relaș la bordul laboratorului spațial Saliut-6Foto: Arhiva personală a lui Dumitru Dorin Prunariu
Dumitru Prunariu (în stânga), alături de cosmonatul rus Savinîh, într-un moment de relaș la bordul laboratorului spațial Saliut-6Foto: Arhiva personală a lui Dumitru Dorin Prunariu

Ce nu face omul ca să-și atingă scopul?! Inclusiv o clismă, dacă este absolut necesar! E cazul lui Dumitru Dorin Prunariu, cel care în urmă cu 35 de ani, la 14 mai 1981, devenea primul român și cel de-al 103-lea pământean ce zbura în Cosmos.

Decolarea navetei spațiale rusești cu care Dumitru Prunariu a zburat în seara zilei de 14 mai 1981 în univers a fost precedată, printre altele, de un ultim control medical, de o masă frugală, dar și de o nenorocită de clismă, care trebuia să le garanteze celor doi cosmonauți, românul Dumitru Prunariu și rusul Leonid Popov, faptul că pentru circa 24 de ore nu vor avea de-a face cu toaleta.

Nu de alta, dar absența gravitației implică în cazul naturii umane și părți bune, și părți rele.Astfel, absența gravitației permite sângelui să se distribuie cu ușurință în tot organismul, în timp ce pământ inima trebuie să muncească mai mult pentru a iriga anumite zone, cum ar fi cea a creierului.  

Însă momentul cel mai dificil a fost acela când tânărul locotenent român, ajuns azi general-locotenent de aviație, în rezervă, în încercarea de a-și aranja una dintre cataramele de la costumul de cosmonaut, își prinde degetul mare de la mâna dreaptă între cataramă și suportul acesteia.

Cum să decolezi în Cosmos cu sângele șiroind

Durerea îl trezește repede la realitate și într-o fracțiune de secundă își ascunde degetul, din care țâșnea déjà sângele, în podul palmei, fără ca cineva să fi apucat să observe ceva anume.

„Îi șoptesc lui Popov ce am pățit. Îmi spune să tac, să nu afle nimeni, că pentru accidente înainte de lansare există riscul schimbării echipajului principal cu cel de rezervă. Sângerarea s-a oprit prin strângerea degetului în palmă, iar după ce mi-am introdus mâna în mănușă nu a mai putut sesiza nimeni nimic ce am pățit. În Cosmos, rana s-a cicatrizat cam în a 5-a zi”, își amintește Dumitru Prunariu cele întâmplate acum 35 de ani în cartea „Dumitru-Dorin Prunariu, biografia unui cosmonaut”, scrisă de Annie Muscă și apărută în 2012 la Editura Adevărul Holding.

Aventurile nu aveau să se încheie aici pentru românul nostru.

Cu puține moment înainte de a urca în rachetă află că va mai trebui să ascundă ceva în costumul cel va purta în Cosmos. Este vorba despre o banală legătură de ceapă verde!

Medicul rus ce-i însoțea în autobuzul ce-i purta spre rampa de lansare i-a rugat pe amândoi (în cele din urmă a cedat Prunariu!) să ascundă în costum legătura de ceapă verde fiindcă promisese soției unuia dintre cosmonauții ruși aflați déjà pe orbită, și pe care aveau să-i întâlnească în curând, că darul ei va ajunge sigur la destinație.

Aceasta nu știe decât că soțul ei era mare amator de ceapă verde, dar nu și amănuntul, pe care Dumitru Prunariu avea să-l descopere curând, că rusul nostru, pe nume Kovalionok, cultiva în Cosmos, pe stația spațială rusă, într-o sferă perforată de metal în care pusese niște cârpe, ceapă verde, culmea și proaspătă, fiindcă îi adăuga nu doar apă, ci și substanțe nutritive.

O dată ajuns în spațiu, Prunariu, și împreună cu el oricare alt pământean dornic să viziteze Cosmosul, a avut de înfruntat alte probleme.

„Intrarea în imponderabilitate înseamnă cam o oră și jumătate de euforie, urmată de senzații tot mai greu de suportat din cauza transformărilor care apar în organism. Ai dureri de cap, apoi simți cum sângele presează în mucoase, și se înfundă urechile și nasul, ai senzația de ochi bulbucați. Simți că nu mai ai cap, acesta nu își mai sprijină greutatea pe mușchii gâtului, iar senzația o anihilezi doar împingându-te cu capul într-unul dintre pereții navei cosmic. Din cauza presiunii crescute a sângelui în partea superioară a organismului ai impresia că stai permanent cu capul în jos, iar la tălpi începe să-ți fie frig, circulația sangvină în acea zonă fiind foarte deficitară. Mai târziu apar dureri în coloana vertebrală pentru că mușchii, în lipsa greutății corpului, dislocă puțin vertebrele. Acest discomfort poate dura trei-patru zile, perioadă definită ca adaptare acută la condițiile de imponderabilitate”, notează același Prunariu în lucrarea apărută la „Adevărul Holding”. De notat că Prunariu și partenerul său au petrecut atunci în Cosmos șapte zile, 20 de ore și 42 de minute.

În condiții de imponderabilitate aproape totul se schimbă pentru om

În condiții de imponderabilitate noțiunile de „sus” și de „jos” nu mai au semnificația cunoscută de pământeni. Din acest motiv, locul de odihnă preferat în Cosmos de Prunariu ajunsese să fie tavanul stației orbitale.

Cât despre modalitatea de a dormi e mai bine să-l ascultăm tot pe Prunariu: „Legat în chingi într-un sac de dormit, pentru a nu fi purtat ca un somnabul prin cabină, chiar cu senzația stranie că nu îi stă capul pe pernă, obosit după o zi de muncă, într-un sfârșit, cosmonautul nostru cade pradă somnului”.

Cât despre igiena cosmonauților trebuie spus acum 35 de ani ea se făcea cu ajutorul unor prosoape impregnate cu o loțiune dezinfectantă, iar periatul dinților cu o batistă din același tip de material înfășurată pe un deget.

Celor dornici să-și radă barbă li se oferea și câte o mașină electrică, cu aspirația firicelelor de păr rezultate, dar care nu era, conform declarațiilor lui Prunariu, pe placul tuturor.

Primul român cosmonaut a dărămat și mitul SF conform căruia hrana în Cosmos se face doar sub forma unor capsule inodore și inspide. Ceapa verde poate sta oricând mărturie!

„Hrana era în tuburi metalice cu produse lichide și păstoase, pachete cu hrană deshidratată și cutii de conserve cu tot felul de alte preparate. Consumam astfel supe, ciorbe, tocănițe, chiar friptură cu piure de cartofi, pastă de brânză cu stafide, cafea, lapte condensate. Totul era făcut să poată fi consumat în condiții de imponderabilitate și să nu rezulte firimituri. Tuburile și conservele cu hrană le puteam încălzi într-un cuptor electric, iar în hrana deshidratată introduceam cu un furtunaș apă fierbinte, o lăsam câteva minute să-și recapete consistența hranei proaspete preparate și putea fi savurată ca aceea pregătită la sol”, mai spune Dumitru Prunariu în cartea lui Annie Muscă.

Viața și zborul în Cosmos al lui Dumitru Prunariu au devenit subiecte de documentar 

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
nicolae moromete desen florian marina
image
image
image
image
image
image
man 979980 1280 jpg
banner pensii png
petre roman mineriada jpg
Ce s a aflat despre Elena Ceausescu la 33 de ani de la Revolutie  Obiectul pe care il avea la ea in ultima zi de viata 1 jpg
extensii gene pexels jpg
saptamana patimilor jpeg
Prințesa Diana și William  foto   GettyImages jpg
Alejandra Marisa Rodríguez jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net