Drapelul lui Avram Iancu, cumpărat cu 105.000 de euro

drapel-avram-iancu.jpg

Celebrul drapel de luptă al lui Avram Iancu a făcut parte din colecția lui Corneliu Vadim Tudor
Citeste tot despre: 

Steagul de luptă al lui Avram Iancu, care a fost scos la vânzare miercuri seară, la București, într-o licitaţie Artmark dedicată lui Corneliu Vadim Tudor, a fost adjudecat cu 105.000 de euro de un om de afaceri. Potrivit Mediafax este vorba de Adrian Thiess, care are afaceri în presă și publicitate și care a fost șeful de campanie al lui Sorin Oprescu în 2008, când acesta a fost ales pentru prima oară

Drapel de luptă al unei legiuni a lui Avram Iancu, pictat pe piele, este considerat o raritate absolută, fiind datat jumătatea secolului al XIX-lea. Acesta a fost scos din nou la vânzare, miercuri seara, la București, la casa de licitații Artmark, evenimentul având loc la peste doi ani de la conflictul dintre fostul lider al PRM Corneliu Vadim Tudor, decedat în 2015, şi Gheorghe Funar, care şi-au disputat acest steag.

Prețul de pornire pentru steagul lui Avram Iancu a început de la 5.000 de euro, lupta fiind foarte strânsă între licitatorii prezenți la Palatul Cesianu Racoviţă din București (sediul Artmark) și persoane care au licitat online și care nu au dorit să își dezvăluie identitate. Printre cei care au licitat la eveniment s-au numărat și reprezentanți ai lui Gigi Becali, dar și ai autorităților locale din comuna ardeleană Horea.

În final, drapelul lui Avram Iancu a fost adjudecat pentru 105.000 de euro (la care se adaugă comisionul casei de licitații, n.r.) de o persoană care a licitat online și a cărei identitate nu a fost dezvăluită de reprezentanții Artmark. Potrivit informațiilor MEDIAFAX, cumpărătorul steagului este omul de afaceri Adrian Thiess.

Contactat de MEDIAFAX, Adrian Thiess a confirmat că a cumpărat steagul lui Avram Iancu, precizând însă că nu vrea să îl țină pentru el și, în această chestiune, vor fi implicate în final peste 20 de persoane.

"Este un bun important al românilor și nu l-am cumpărat eu pentru mine, ci împreună cu mai mulți prieteni de-ai mei. I-am informat despre această idee, pentru că până la urmă dacă suntem buni români, cum credem fiecare dintre noi și sunt convins că toți suntem, trebuie să facem și noi anumite gesturi la un anumit moment. Și le-am comunicat acest lucru, le-am trimis un mesaj. Am o listă cu aproximativ 30 de persoane importante din România, oameni de afaceri, care au capacitatea de a face un gest mai deosebit. Așa că decât să cheltui o sumă de bani importantă pe un lucru mai puțin relevant, mai bine ești parte a ceva pentru istoria noastră. N-am luat o secundă în considerare să cumpăr acest bun și să mi-l pun în casă (...). Eram convins că va fi cineva care va face acest lucru și ideea a fost că dacă suntem mai mulți și putem face un gest să alocăm o sumă pentru acest lucru, este ok. Urmează evident să-l punem la dispoziția mai multor muzee, care să-l expună în toată România, să-l vadă toată lumea (...) Nu l-am cumpărat eu pentru mine, a fost o chestiune la care probabil într-un final vom fi 20 și ceva de persoane", a spus Adrian Thiess.

Acesta nu a dorit să dezvăluie identitatea persoanelor care vor fi implicate în această achiziție. "Ei vor hotărî dacă vor să fie nominalizări sau nu. Sunt oameni importanți, sunt oameni mai discreți, sunt oameni care sunt foarte cunoscuți. Pur și simplu i-am informat foarte direct și foarte scurt despre faptul că pot fi parte la o chestiune importantă. Au reacționat foarte prompt, ceea ce sincer mă încântă extraordinar de mult. Puteam să-i invit la un weekend la Paris, la nu știu ce petrecere. Pentru mine personal este un lucru extraordinar, mă bucur că am putut să fac asta", a spus Thiess.

Întrebat dacă achiziția drapelului lui Avram Iancu este un gest de imagine, având în vedere că Adrian Thiess și-a anunțat candidatura la Primăria Capitalei, acesta a răspuns: "Asta cu candidatura este o chestiune foarte relativă și nu face parte din prioritatea mea în momentul de față".

Totodată, Adrian Thiess a spus că nu se consideră a fi un colecționar, deși a precizat că îi place arta. "Nu sunt un colecționar, cred că toți care participă la o licitație sunt colecționari într-o formă sau alta. Sigur că îmi place arta, dar nu sunt un client al casei de licitații Artmark", a mai spus Thiess.

Pe de altă parte, prezent miercuri seară la licitația de la sediul Artmark, fostul senator Marius Marinescu a spus că este reprezentantul familiei lui Corneliu Vadim Tudor, din a cărui colecție a făcut parte drapelul lui Avram Iancu.

"Este un succes aparent, pentru că acest steag are o valoare inestimabilă, fiindcă i-a unit pe români. Este simbolul națiunii române. Am vorbit cu familia domnului Vadim Tudor și cu un ochi râde și cu unul plânge. Cu acești bani o să ducă mai departe visul domnului Corneliu Vadim Tudor, revista România Mare, iar cu un ochi plânge, fiindcă acest steag al lui Avram Iancu făcea parte din patrimoniul familiei. Speră și familia ca acest steag să fie expus într-un loc public, unde toți iubitorii de istorie să vină să îl admire, fiindcă sunt mulți patrioți în România", a declarat Marius Marinescu, pentru presa prezentă la licitație.

În octombrie 2013, drapelul lui Avram Iancu "făcea faţă conflictelor juridice", care în prezent au încetat. "Abia acum, în 2016, odată conflictul juridic încetat, îşi joacă adevărata şansă de a intra într-un circuit public, prin intrarea în colecţia unei instituţii culturale de prestigiu sau destinul de a aparţine unui român adevărat, încrezător în recuperarea simbolurilor identităţii naţionale", au explicat reprezentanții Artmark, pentru MEDIAFAX, în luna ianuarie, când au anunțat că drapelul va fi scos din nou la licitație.

Totodată, în octombrie 2013, când a fost scos pentru prima dată la licitaţie de către Artmark, la un preţul de pornire de 10.000 de euro, drapelul lui Avram Iancu a făcut obiectul unei dispute între proprietarul său, Corneliu Vadim Tudor, şi Gheorghe Funar. Funar a spus la momentul respectiv că Vadim Tudor că nu are dreptul să scoată la licitaţie acest drapel, întrucât el ar aparţine PRM, partid căruia ar fi fost dăruit de către o persoană. De asemenea, Funar l-a dat în judecată pe Vadim Tudor, fapt pentru care steagul respectiv a fost retras de Artmark de la licitaţia respectivă.

În 14 septembrie 2015, Corneliu Vadim Tudor a decedat, iar Gheorghe Funar nu s-a mai îndreptat în privinţa steagului lui Avram Iancu şi împotriva moştenitorilor acestuia, fapt pentru care familia lui Vadim Tudor a decis scoaterea la licitaţie a drapelului, după cum au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Artmark.

Pe de altă parte, în octombrie 2013, Ministerul Culturii (MC), condus la momentul respectiv de ministrul Daniel Barbu, a anunţat că MC sau o altă instituţie publică ar putea să achiziţioneze acest "preţios obiect", în cazul în care se va confirma că steagul a aparţinut lui Avram Iancu. Această afirmaţie a rămas însă doar la stadiul de intenţie, nefiind demarată nicio procedură din partea Ministerului Culturii pentru achiziţionarea acestui drapel, au spus reprezentanţii Artmark, pentru MEDIAFAX.

Steagul a fi scos la vânzare în cadrul unei licitaţii dedicate lui Corneliu Vadim Tudor, care a avut loc miercuri seară, la sediul Artmark din Bucureşti.

La această licitaţie au fost scoase la vânzare aproape 500 de obiecte, între care s-a numărat şi un bust al lui Mihai Eminescu, care a decorat biroul lui Corneliu Vadim Tudor şi care a avut un preţ de pornire de 50 de euro. Acesta a fost cumpărat cu prețul de 300 de euro.

Totodată, au fost scoase la vânzare cu acest prilej mai multe manuscrise al lui Nicolae Iorga, care au fost adjudecate cu prețuri cuprinse între 175 de euro și 300 de euro, o scrisoare a romancierului Victor Hugo şi o scrisoare a romancierului Honoré de Balzac, purtând semnătura olografă (fiecare adjudecată cu suma de 1.800 de euro) şi o depeşă transmisă de Împăratul Napoleon Bonaparte, purtând semnătura olografă (cumpărată cu 2.200 de euro)

Loading...

Citește și

  • Cărţile, icoanele şi suvenirurile de suflet ale lui Corneliu Vadim Tudor, care vor fi scoase le licitaţie în 24 noiembrie, sunt expuse în două încăperi fastuoase ale Palatului Cesianu-Racoviţă din Capitală.