De 44 de ani stă la azil
Destin crud! Avea doar 40 de ani şi nici nu bănuia cum avea să i se schimbe viaţa. Maria Toth a fugit într-o noapte de acasă, după ce a fost bătută de soţul beţiv. Paşii au purtat-o spre singurul adăpost pe care l-a găsit: un cămin de bătrâni din Baia Sprie (Maramureş). Se întâmpla în 1973 şi de la azil n-avea să mai plece niciodată.
Poveste emoţionantă în nordul ţării. Maria Toth a ajuns la 84 de ani, dintre care ultimii 44 i-a petrecut în aceeaşi cameră mică de la căminul de bătrâni din Baia Sprie. Nu are copii, iar singura rudă în viaţă este un frate paralizat. Femeia a devenit, astfel, cea mai veche „locatară” a căminului de la Baia Sprie.
Femeia se deplasează cu greu, din cauza unui picior beteag. „Eram tânără, la cules de mere, şi am căzut dintr-un pom. Dacă mă operam atunci, puteam fi bine”, povesteşte, aproape în şoaptă, bătrâna. Nu s-a operat fiindcă s-a temut şi nici nu avea bani. În timp, s-a vindecat, dar piciorul i s-a deformat şi acum abia se mai sprijină în el.
La 40 de ani a ajuns la azilul din Baia Sprie, din cauza situaţiei fără ieşire în care se găsea: fără venituri şi fără locuinţă, după ce fugise de soţul agresiv. „Când m-am căsătorit aveam 39 de ani, dar nu am stat decât şase - şapte luni cu el. A început să bea. M-a bătut rău într-o noapte şi am fugit de acasă. Era toamnă, târziu, afară era frig”, îşi frânge mâinile tanti Maria.
Sora ei n-a primit-o, iar o mătuşă i-a dat ideea să se ducă la cămin, unde va fi cald şi bine. Cu ajutorul Primăriei Seini, femeia a ajuns, în 1973, la căminul de bătrâni din Baia Sprie. De atunci, primăria îi plăteşte femeii cheltuielile lunare pentru cazarea la cămin. Eniko Belenyesi este asistent social la azil. „Eu lucrez la cămin de 19 ani şi doamna era deja de multă vreme aici. Pe atunci lucra la sala de mese. 35 de ani a ajutat, însă după ce a îmbătrânit, s-a retras. Dacă ar fi avut carte de muncă, acum avea venituri. Pe atunci mai mergea la rude, în vizită. Mai ieşea şi prin oraş, dar acum o doare piciorul şi nu mai poate”, explică Belenyesi pentru adevarul.ro.Bătrâna locuieşte în aceeaşi cameră de când s-a mutat la cămin. Acum are acolo multe lucruri personale, iar pe pereţi sunt aninate farfurii din lut. Făcând o socoteală tristă, îşi aminteşte câţi directori s-au perindat în cei 44 de ani de când locuieşte la cămin. „Cinci directori s-au schimbat. Toţi au fost de treabă, dar niciunul ca ăsta de acum”, zâmbeşte ea. Anii lungi petrecuţi la cămin n-au marcat-o: tanti Maria încă speră că viaţa poate fi frumoasă.
