Regele Mihai a murit / Cronica unei rușini: alungarea din țară a Regelui Mihai și a Reginei Ana
Regele Mihai I al României a murit marți, 5 decembrie, la reședința sa din Elveția, după o grea suferință. Cele mai rușinoase momente din istoria post-comunistă a României au fost, cu siguranță, mineriadele și alungarea din țară a Regelui Mihai și a Reginei Ana.
Imaginile cu cuplul regal înconjurat de poliție pe autostrada București - Pitești sau ținuți pe scara avionului precum niște infractori au înmărmurit lumea civilizată, din care România încă nu făcea parte la acea vreme, orbită de o jumătate de secol comunist.
După 50 de ani de exil impus de regimul comunist care acaparase România, Regele Mihai și regina Ana voiau să se reîntoarcă în țară chiar în decembrie 1989. Liderii FSN, în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman și Silviu Brucan se temeau că fragila putere care preluase controlul României post-decembriste ar putea să fie făcută zob de popularitatea Regelui.
„Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forţa nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, a declara la acea vreme, Regele Mihai. Reîntoarcerea Majestății sale și eventuala revenire la monarhie ar fi aruncat de pe scena politică structura noii puteri condusă de Ion Iliescu.
Prima reacţie propriu-zisă a Regelui Mihai, de după 1990, a fost transmisă prin intermediul unui interviu, realizat de Mirela Roznoveanu şi publicat în revista braşoveană „Astra", în data de 13 iunie 1990. Declaraţiile Regelui se constituiau, în fapt, într-un atac deosebit de critic la adresa noii puteri şi al modului în care întreaga Românie părea a fi mai interesată de jocurile politice, decât de identificarea unor soluţii de ieşire din criza economică. „Ar trebui, întâi de toate, ca oamenii care sunt la conducerea ţării să fie complet neutri. Cred că dacă unul sau altul aparţine unui partid, nu se poate crea cadrul democratic şi nu poate fi vorba de o gândire complet liberă. Este complicat", afirma Regele în interviu.
Trei momente cheie după Revoluția din 1989 au marcat relația dintre România democrată și Regele Mihai.
La 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.
În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf.Paști. Regele a fost întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită. În București, peste un milion de persoane au ieșit în stradă pentru a-l vedea. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, regelui interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.
Un episod al acestei interziceri s-a derulat în data de 7 octombrie 1994 când, după aterizarea pe aeroport, a fost repoftit să urce în avion pe motiv, în fond un abuz, că nu se acordă viză "în acest moment" și pe urmă că nu se acordă viză "în frontieră".
În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.
În 2011, la vârsta de 90 de ani, Regele Mihai a ţinut un discurs, în Parlament, primul în faţa forului legislativ după mai bine de 60 de ani, eveniment de la care însă au absentat, deşi au fost invitaţi, preşedintele, premierul și patriarhul BOR.
