Cozonacul Maicii Domnului îi ajută pe cei bolnavi

Sărbătoare mare, azi, 8 septembrie, pentru întreaga creştinătate. Prăznuirea Naşterii Fecioarei Maria este cunoscută în tradiţia populară ca Sântă Mărie Mică şi a fost rânduită în ziua a opta din Anul Nou Bisericesc, cifra opt fiind simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit. Iată cele mai importante tradiţii legate de această zi!

Rugăciune şi fapte bune

Există o tradiţie care se respectă în mediul urban şi rural, în egală măsură. În dimineaţa sărbătorii, se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului şi membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tuturor credincioşilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate şi cu roadele recoltei adunate în acest an.

Ofrande la biserică

În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiţia de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire,  credincioşii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor: spor, armonie şi sănătate.

Cozonacul Maicii Domnului

Mai ales în sudul ţării, se păstrează o veche tradiţie cunoscută sub numele de „Cozonacul Maicii Domnului”. În ajunul sărbătorii,  persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide şi să-l rumenească în cuptor. După aceea, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar pe cealaltă o mănâncă el. Totodată, bolnavul  rosteşte un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiţia spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar cu vin roşu. Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă, dacă bolnavul îşi respectă jurământul.

Nu lăsaţi oale pe foc

Mai ales în mediul rural, din moşi-strămoşi, se transmite o tradiţie care să-i apere pe copii  de tot felul de accidente. În ziua praznicului de Sântă Mărie Mică,  mamele nu lasă pe foc o oală cu mâncare. Se crede că, respectând acest obicei, mamele îşi apără copiii de accidente casnice, de tot felul de necazuri, de arsuri şi de răceli.

Slujbe în biserici de hram

În ziua praznicului, mulţi credincioşi merg în pelerinaje la mănăstiri care găzduiesc icoane făcătoare de minuni. Printre aceste lăcaşuri de cult se numără şi Mănăstirea Dălhăuţi din judeţul Vrancea. Sfântul lăcaş adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, despre care tradiţia spune că a fost pictată  chiar de Apostolul Luca. În Bucureşti există mai multe biserici care poartă hramul Naşterii Maicii Domnului, unde credincioşii se pot ruga la icoane făcătoare de minuni ale Precistei: Biserica Foişor, Biserica Scaune, Biserica Teiul Doamnei, Biserica Zlătari.

Loading...
ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1