«Cine ne va da serviciu când vom fi în baston?»

Citeste tot despre: 

O veste şocantă pentru femei: vor putea ieşi la pensie abia la vârsta de 65 de ani, la fel ca bărbaţii! Sistemul de pensii este în colaps pentru că sunt mai mulţi pensionari decât angajaţii care plătesc contribuţii.

Măsura, venită direct de la Bruxelles, este cuprinsă în Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi se va lua treptat, astfel încât până în 2035 toată lumea să se poată retrage din activitate la aceeaşi vârstă.

Din acest an, vârsta la care se vor putea pensiona femeile va creşte treptat, cu câteva luni, astfel încât în anul 2035 vârsta de retragere a femeilor şi a bărbaţilor să fie egală, 65 de ani. Acum, femeile pot ieşi la pensie la 63 de ani.

Proiectul a stârnit revoltă în rândul femeilor care spun că această măsură este "bătaie de joc". Tinerele nu se gândesc încă la pensie. Spun că vor trece mulţi ani până să îşi spună această problemă. În schimb, cele care muncesc de mulţi ani sunt de-a dreptul speriate.

„O femeie face piaţa, creşte copii, îngrijeşte bărbatul, găteşte, spală şi se duce şi la serviciu. Cine mă va primi pe mine la muncă când voi fi în baston? Mă va zbura cât colo de la 45 de ani", ne-a spus bucureşteanca Mariana Stan, de 37 de ani.

CLIIMA20130827_0150_1.jpg

Vârsta de pensionare la femei va creşta la 65 de ani (FOTOGRAFII: DORIN CONSTANDA)

“Aş mai avea de muncă încă 7 ani şi probabil că nu mă va angaja nimeni”

Maria Marin, 58 de ani

De cum a auzit ştirea că va mai trebui să meargă la serviciu încă 7 ani, o altă bucureşteancă, Maria Marin, şi-a depus dosarul de pensionare. „Puteam să mai muncesc încă doi ani, dar ăştia vor să merg la serviciu încă 7 ani. Nu sunt de acord, aşa că mi-am depus dosarul de pensie. Ar fi prea mult încă 7 ani", ne-a declarat femeia de 58 de ani.

De cealaltă parte a baricadei, unii bărbaţi spun că acest lucru s-a dorit dintotdeauna: egalitate între femei şi bărbaţi. „Acum nu mai vor egalitate?! De ce noi să muncim mai mult decât nevestele? Acum şi noi facem treabă în casă, creştem copiii. Nu-i corect?", spune plin de năduf Marius Pintilie, 48 de ani, taximetrist.

«Oricum nu sunt locuri de muncă»

Daniela Stan, 39 de ani: „Este o măsură greşită. Cât poţi să munceşti, şi acasă şi la serviciu? Nu cred că apuc pensia şi de unde locuri de muncă? Îşi bat joc de vieţile noastre."

Alexandra Ionescu, 26 de ani: „Nu m-am gândit până acum la pensie. Sunt prea tânără, dar nici nu cred că aş putea munci până la 65 de ani. Ar însemna să lucrez peste 45 de ani, o viaţă de om. E prea mult."

Emilia Tache, 29 de ani. „Mi-e greu şi să socotesc câţi ani ar trebui să mai merg la muncă! Mă voi gândi la o soluţie ca să nu aştept pensia lor, să fiu propriul patron sau să economisesc."

«Măsura este forţată de UE»

Ilie Şerbănescu, analist economic: „Să fim serioşi! Nu angajează nimeni oameni de 45-65 de ani. Această măsură este forţată de UE pentru a câştiga timp. Este o încercare de a întârzia rezolvarea problemei deficitului la bugetul de asigurari sociale cu 5 ani. Dar, matematic vorbind, soluţia este una singură: pensii mai mici. Adică, dai din salariu 30% pentru pensie, trebuie să iei 30% pensie. Altfel, deficitul se va menţine. La noi, politicienii au creat această anomalie pentru că au permis valuri de pensionări anticipate."

Speranţa de viaţă este de 74 de ani

- În 1990, erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari.
- În 2012, 4,3 milioane de angajaţi plăteau contribuţii pentru 5,3 milioane de pensionari. Analiştii economici susţin că aceasta este cea mai gravă anomalie a economiei româneşti.

- Speranţa de viaţă în România este de 74 de ani la femei şi de 70 de ani la bărbaţi, una dintre cele mai mici din UE. Cea mai ridicată rată este în Elveţia, o medie de 80 de ani.

Sursa: ZF


Loading...