Ce iarnă grea avem la mijloc de martie!

4-5-act-1.jpg

În Capitală, s-a așternut un strat consistent de zăpadă, care le-a dat bătăi de cap bucureștenilor
fotografii: Dorin Constanda

Ne-am trezit în mijlocul unei ierni furioase, deşi am trecut de mijlocul lui martie. Viscol, ninsoare, ploaie îngheţată, polei. Nimic nu lipseşte din „oferta” primei luni de primăvară, în care natura începuse să prindă viaţă. Rămâne de văzut cum vor „ieşi” plantele din această iarnă târzie, dar cum ne vom descurca şi noi cu temperaturile scăzute prognozate pentru următoarele zile.

Până una, alta, trebuie să ne pregătim pentru încă o zi de iarnă grea. Şi asta, pentru că meteorologii au dat, ieri, noi avertizări Cod galben de ninsori, polei şi intensificări ale vântului. Prima avertizare, în vigoare până la ora 20.00, este valabilă pentru aproape toată ţara şi se referă la precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare, astfel că pe arii restrânse se va forma polei şi local se va depune strat de zăpadă. Vântul va avea viteze de 50-60 de kilometri la oră. Cea de-a doua avertizare Cod galben este în vigoare până la ora 15.00. Meteorologii spun că, în Banat, în cea mai mare parte a Olteniei, precum şi în zona Carpaţilor Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali vor fi mai ales ninsori moderate cantitativ şi se va depune strat de zăpadă, local mai consistent. Se va forma polei în sudul Olteniei. În Muntenia, vor fi precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi local se va semnala polei, apoi vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă în general de 10-15 centimetri. În Dobrogea, vor fi precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare.

Zoom
Ploaia înghețată, de dinaintea ninsorii, a transformat totul în oglindă

Aşadar, o vreme rea atât pentru noi, cât şi pentru plantele care, după cum spun specialiştii, suferă din cauza îngheţului. 

„Este un îngheţ târziu care afectează foarte mult culturile înfiinţate în toamnă. O parte din masa vegetativă va fi distrusă de acest strat de gheaţă care îmbracă foarte etanş solul şi plantele. Acestea vor suferi în primul rând din punct de vedere al calităţii. Şi culturile de câmp, cele avansate, sunt în suferinţă. S-a format un strat puternic de gheaţă care va asfixia frunza dacă va rezista mai mult timp. Acesta este foarte periculos pentru plante, mai periculos decât gerul sau zăpada”, spune Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău. 

Potrivit acestuia, „speciile pomicole cele mai afectate sunt cele care au plecat deja în vegetaţie, speciile mai timpurii cum este cazul caisului, piersicului, cireşului. Mugurii îngheaţă şi automat producţia scade”.

Specialistul are însă şi o veste bună: „Putem vorbi şi de beneficii, pentru că acest ger distruge o parte din boli, din dăunători, care s-au conservat foarte bine în resturile vegetale, pe sol, şi e posibl ca, în vară, să aplicăm mai puţine tratamente chimice”.

Pe de altă parte, organismul nostru este afectat de schimbările bruşte de temperatură. În unele zone din ţară, în doar câteva ore, valorile au scăzut de la 20 de grade Celsius la 0 grade. Medicii spun că organismul are nevoie de circa 14 zile pentru a se adapta la schimbările de temperatură. În momentul în care trece brusc de la o temperatură la alta, corpul este slăbit instantaneu. Şi asta, pentru că încearcă să facă faţă acestei schimbări, confruntându-se cu frig, umezeală şi vânt. Sistemul imunitar slăbeşte, iar noi devenim vulnerabili în faţa virozelor, guturaiului, apariţiei astmului, alergiilor şi problemelor de nutriţie, spun specialiştii de la Institutul Naţional al Sănătăţii din Statele Unite ale Americii.

Zoom
Ieri dimineață, șoferii și-au găsit mașinile bocnă

De asemenea, aceste fluctuaţii pot duce şi la agravarea afecţiunilor cardiovasculare. Astfel, o persoană care suferă de hipertensiune arterială riscă să facă un atac de cord. Sfatul medicilor este să ne alimentăm cât mai corect pentru a ajuta organismul să depăşească aceste probleme. Mai exact, să consumăm fructe şi legume proaspete, deoarece conţin vitamine şi minerale. Cardiacilor şi astmaticilor li se recomandă să evite să iasă prea mult în aer liber.

Pe de altă parte, lipsa soarelui şi prezenţa norilor mai multe zile la rând ne afectează, inslusiv psihic, ţinând cont că, în aşteptarea primăverii, ne-am trezit cu o iarnă cumplită. Există o legătură directă între cantitatea de lumină şi buna-dispoziţie. Şi asta, deoarece, pe timpul iernii, creierul produce o cantitate mai mică de serotonină, un antidepresiv natural. Astfel, pot apărea depresia, lipsa de energie, lipsa de concentrare şi oboseala. 

 

De săptămâna viitoare, vremea se mai îndreaptă

Zoom
În următoarele zile: frig și precipitații

Meteorologii au anunțat, ieri, cum va fi vremea în următoarele două săptămâni, adică până la 1 aprilie. Potrivit specialiștilor, în această săptămână vom avea zile foarte reci, cu ninsori și lapoviță, însă, pentru săptămâna viitoare veștile sunt ceva mai bune. Așadar, meteorologii anunţă o încălzire treptată, în toată țara, în special după 23 martie. În vestul țării, vor fi maxime între 10 și 13 grade Celsius. În Centru, se va încălzi până la 8 – 10 grade. Va ninge până în 23 martie, apoi va ploua după 27 martie. În Nord, se va ajunge la maxime de 10 grade, iar după 27 martie, sunt așteptate ploi. În Sud, va începe să se încălzească după 28 martie, când vor fi maxime de 10-12 grade. Până în 23 martie, vor cădea zilnic precipitații (ninsoare, lapoviță, ploaie), iar, după 26 martie, se așteaptă din nou ploi.

 

Slăbirea vortexului polar a declanşat «urgia»?

Zoom
Când vortexul polar este puternic, e bine definit

În timp ce Europa se confruntă cu un val de frig siberian, în regiunea arctică se înregistrează temperaturi alarmant de ridicate. Situaţia, fără precedent, i-a pus pe jar pe oamenii de ştiinţă, care se tem că ar putea urma alte anomalii. Principala îngrijorare a cercetătorilor, notează „The Guardian“, citat de adevarul.ro,  este că încălzirea globală duce la scăderea în intensitate a vortexului polar, ceea ce antrenează evenimente meteorologice anormale. „Este o anomalie în rândul anomaliilor. Sugerează că mai urmează surprize în contextul în care continuăm să înghiontim bestia furioasă care este climatul nostru”, a afirmat Michael Mann, director al Centrului pentru Ştiinţele Pământului de la Universitatea din Pennsylvania. Oamenii de ştiinţă se întreabă dacă situaţia semnalează o slăbire a vortexului polar, adică a curentului circular de aer care se învârte în jurul Polului Nord, separând masa de aer rece arctic de masele de aer mai cald de la latitudini mai mici. Curenţii vortexului circulă la limita dintre troposferă şi stratosferă (la circa 10.000 de metri altitudine), în sens invers acelor de ceasornic (de la vest la est), în emisfera nordică, formând un inel aproximativ, cu un diametru de circa 1.000 de kilometri, în jurul Polului. Când vortexul polar este puternic, e bine definit şi are aspectul unui singur inel, iar masa de aer polar este bine izolată.
Când e mai slab, se rupe în două sau mai multe vortexuri mai mici, iar când e foarte slab, cum se întâmplă în acest moment, curentul de aer este practic dezorganizat, ceea ce permite maselor de aer polar să „evadeze“ spre latitudinile noastre.

Zoom
Când e mai slab, se rupe în două sau mai multe vortexuri

 

 

loading...
Loading...