Bunătăţi naţionale certificate de Uniunea Europeană

Primul produs românesc care a fost certificat oficial de Uniunea Europeană este magiunului de Topoloveni. Atunci când denumirea unui produs este publicată în jurnalul oficial al UE ca marcă protejată înseamnă că acestui produs i-au fost recunoscute autenticitatea, tradiţia, istoria, aria geografică, reputaţia şi calităţile excepţionale. Uite cum a ajuns magiunul din Argeş recunoscut în lume!

Topoloveni este un orăşel din Argeş, cu puţin peste 10.000 de locuitori. De când magiunul de prune a fost certificat de UE, în aprilie 2011, practic, localitatea a fost pusă pe harta Europei.

Reţeta după care se fabrică magiunul la Topoloveni, în judeţul Argeş, e atestată încă din 1914 şi are un singur ingredient, după cum scrie chiar pe eticheta produsului, „prune proaspete româneşti”. Bibiana Stanciulov, sociolog de profesie şi fost jurnalist la Radio România, a avut geniala idee de a transforma magiunul de Topoloveni în marcă autentică românească.

La un moment dat, după ce a ieşit din radio, Bibiana Stanciulov şi-a deschis o firmă, apoi a cumpărat o secţie a unei fabrici de conserve dezafectate de la Topoloveni. A început să caute foşti beneficiari ai fabricii şi să ia legătura cu foştii angajaţi, care atunci erau şomeri. Astfel, a pus din nou pe picioare fabrica şi a început să producă. Dintre toate, magiunul de prune mergea cel mai bine la vânzare.

Potrivit Bibianei Stanciulov, timp de circa opt ani, magiunul mergea în proporţie de 90% la export, în Germania şi Austria, în butoaie de 250 kg. Austriecii îl puneau în borcane, după ce adăugau zahăr, şi lipeau etichete de-ale lor. A fost momentul în care românca a spus „Stop!”, deoarece o deranja faptul că străinii cumpărau magiunul la preţ de materie primă şi îl vindeau de câteva ori mai scump. Aşa a început să vândă magiunul de prune la borcan, cu etichetă românească.

După multe cercetări ştiinţifice, Bibiana Stanciulov a reuşit să convingă pe toată lumea că magiunul de la Topoloveni n-are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune. De altfel, laboratorul LAREX a certificat magiunul de Topoloveni ca fiind cel mai sănătos şi natural produs de acest fel din România.

Telemeaua de Ibăneşti

Telemeaua de Ibăneşti, fabricată pe Valea Gurghiului, în Mureş, a fost recunoscută oficial ca produs românesc în martie 2016. Dincolo de terminologia Comisiei Europene stă însă o poveste despre familie şi tradiţie. 

Familia Todoran a pornit afacerea cu „Telemeaua de Ibăneşti“ în anul 1994, în cadrul fabricii „Mirdatod“. Atunci, Cornelia şi Dumitru Todoran au înfiinţat unitatea de procesare a laptelui şi au început să facă telemea cu aşa-numita „saramură de Orşova“. Au început cu 50 de litri de lapte, iar, în prezent, fabrica din Ibăneşti a ajuns să proceseze 50.000 de litri de lapte. În timp, afacerea celor doi soţi a fost preluată de copiii lor, Mircea (45 de ani) şi David (42 de ani). 

Printre particularităţile brânzei speciale din Ibăneşti se numără saramura extrasă chiar din fântânile locale. Datorită condiţiilor de climă şi a reliefului variat, una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor de pe Valea Gurghiului este aceea de creştere a animalelor, în special a bovinelor din rasa Bălţată Românească. 

„Metoda de sărare este cea folosită din moşi strămoşi, chiar dacă fabrica a fost dotată cu utilaje moderne. Sărarea se face cu o saramură naturală extrasă din fântâna cu apă sărată existentă în localitatea Orşova (n.r. – judeţul Mureş). Calitatea saramurii constă în faptul că are o cantitate mai mare de calciu şi magneziu, pe lângă sodiu, elemente care se regăsesc şi în produsul finit“, a declarat, pentru adevarul.ro,  reprezentantul fabricii, Nicu Bumb.