Boboteaza la București: Cruce de flori și agheasmă din izvorul Patriarhiei

izvor.jpg

Acesta este izvorul secret al Patriarhiei, situat în curtea interioară a reședințeI patriarhului Daniel

Capriciile vremii au dat din nou peste cap pregătirile pentru Bobotează. Dacă la București tradiționala ”cruce de gheață” va fi un cadru de fier împodobit cu flori și cetină de brad, la Galați, pentru a reuși crearea a două cruci, acestea vor fi înghețate la frigider. Pe Dealul Patriarhiei din București, apa care va fi sfințită pentru agheasmă, aproape 14.000 de litri, este adusă din izvorul secret al reședinței mai marelui Bisericii Ortodoxe Române, Daniel

Praznicul Botezului Domnului este sărbătorit la 6 ianuarie. El este numit în popor şi Boboteaza, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului). În ziua Botezului Domnului, sâmbătă, 6 ianuarie, va fi oficiată Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi slujba Aghesmei Mari.

Cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, la Catedrala Patriarhală, în fața sfântului locaș vor fi așezate vineri, 5 ianuarie, 24 de vase speciale cu apă curată pentru sfințire și va fi ridicată o cruce de 10 metri, împodobită cu cetină de brad și flori. Aranjamentul este ales de Asociația Florarilor după negocieri cu reprezentanții Patriarhiei. ”Sfinţirea cea mare a apei va fi oficiată în curtea Catedralei Patriarhale, după Sfânta Liturghie. Apa pentru agheasmă este luată de la izvorul «Lacrimă de cristal», din Parcul «Grădina Maicii Domnului» al Reședinței Patriarhale. Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului”, a declarat pentru lumina.ro, Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. Apa este adusă de la o adâncime de aproape 190 de metri cu mașinile de pompieri și pusă în cele 24 de butoaie albastre ale Patriarhiei.

 

Cum arată sărbătoarea la Constanța

 

În pricipalul oraș de la malul Mării Negre sunt deja pregătite peste 130.000 de sticle cu agheasmă care vor fi împărţite credincioşilor relatează adevărul.ro. La Catedrala arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, va avea loc azi, 5 ianuarie, Sfinţirea Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată care va fi oficiată în ziua de Bobotează, când vor fi împărţite credincioşilor peste 130.000 de sticle cu apă sfinţită, mai multe decât în anii trecuţi. Arhiepiscopul va merge apoi la penitenciarul Poarta Albă, unde va împărţi şi deţinuţilor Agheasmă Mare. Iar de acolo se va duce la schitul „Podromiţa”, lângă Hârşova, apoi va oficia o procesiune la malul Dunării (Căpitănia Hârşova), unde va arunca 3 cruci în apa Dunării.

 

Pregătiri speciale de Bobotează la Galați

 

Crucile de gheaţă care vor fi folosite la procesiunea religioasă de Bobotează de la Dunărea de Jos (adică la Galaţi şi Brăila) sunt, în acest an, rezultatul unei munci de laborator şi nu o operă a gerului proverbial ce caracterizează de obicei această perioadă a iernii, scrie adevarul.ro.

 Dacă în anii precedenţi matriţele în care erau modelate crucile erau ţinute afară, la ger, anul acesta vremea a fost foarte caldă, cu temperaturi de plus 10-12 grade Celsius, aşa că a fost nevoie ca întreaga procedură să fie mutată într-un depozit frigorific al unei firme de produse de cofetărie cu care Arhiepiscopia Dunării de Jos colaborează în mod tradiţional. La Galaţi, slujba de Bobotează va avea loc sâmbătă, 6 ianuarie, pe faleza Dunării. În timpul evenimentului, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian, va săvârşi slujba de sfinţire a apei, inclusiv a crucii de gheaţă. Momentul culminant al ceremoniei religioase este unul aparte: aruncarea de către arhiepiscop a unei cruci din lemn sfinţite în apele Dunării. În fiecare an, un grup de oameni curajoşi sar de pe un ponton în apele reci ale fluviului pentru a recupera crucea despre care se spune că este aducătoare de noroc, bunăstare, sănătate şi de iertarea păcatelor

Loading...

Citește și

  • Creştinii ortodocşi sărbătoresc vineri, 6 ianuarie, Boboteaza, eveniment religios care aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în apa Iordanului. Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă. Prin ritualul specific acestui eveniment religios, în această zi se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.