Andrei Gheorghe îşi găsea liniştea în amintirile din copilărie: «Normal că totul era perfect»

Ultima actualizare:

    Andrei Gheorghe s-a stins din viaţă la 56 de aniFoto:Adevărul
Andrei Gheorghe s-a stins din viaţă la 56 de aniFoto:Adevărul

Prezentatorul şi realizatorul de televiziune Andrei Gheorghe s-a stins din viaţa în seara de 19 martie, la vârsta de doar 56 de ani. Întreaga sa carieră a fost cunoscut ca un om acid, fără teama de a spune lucrurilor pe nume. Nu de puţine ori, Andrei a vorbit despre copilăria sa dificilă şi despre aminitirile care îl leagau de ţara în care a copilărit, Rusia.

Andrei Gheorghe a oferit un interviu publicaţiei Adevărul cu aproximativ doi ani în urmă, în cadrul căruia a vorbit despre copilăria sa petrecută în Rusia. Prezentatorul şi-a descris anii fragedei copilării ca fiind unii magici, liberi, în care alerga prin pădure şi se plimba. El a declarat că atunci când era mic se simţea fericit, căci oamenii pe care îi întâlnea se comportau amabil cu el şi îi permiteau să se exprime aşa acum dorea.

"Am nişte amintiri magice. Şi după ce m-am mutat în România, am continuat să-mi petrec vacanţele de vară şi de iarnă acolo. Normal că au fost magice, pentru că eram în vacanţă, nu eram inserat în acea existenţă. Pentru mine Rusia a fost un fel de tărâmul lui Oz. Era o altă ţară, unde oamenii vorbeau alte lucruri, unde totul era nou şi altfel decât la mine, unde eu eram străin. Sigur că era interesant. Când mergi în vizită, oamenii încearcă să fie drăguţi, totul e frumos, dar dacă trăieşti zi de zi, te plictiseşti. Normal că totul era perfect. Te plimbau, îţi arătau, era o încântare continuă. Şi nu mai vorbesc de faptul că o mare parte din copilărie  mi-am petrecut-o într-o pădure care nu se termina. Adică nu era ca în povestea în care până la urmă şi la urmă dai de un drum. Nu se termina niciodată", a povestit Andrei Gheorghe.

Prezentatorul şi-a reaminit cu nostalgie că bunicul său era cel care îşi făcea griji pentru siguranţa lui şi că el, copil fiind, nu conştientiza pericolul şi vedea orice obstacol ca fiind o provocare. "Când plecam dimineaţa, bunicul meu îmi spunea: „Să fii atent la urmele lăsate în spate. Dacă nu le mai vezi, trebuie să te întorci“. Ninge la un moment dat şi nu mai vezi urmele şi nu mai ştii încotro să te întorci. Şi umbli cu un toporaş după tine, pus la brâu, ai o pereche de pantaloni de trening, legaţi la subţiori, pe sub ăia ai altă pereche de pantaloni mai subţiri, apoi ai un bluzon mare şi, peste, o curea de soldat, nişte bocanci, o pereche de schiuri, căciulă, mănuşi. „Du-te!“ Cum să nu fie magic? Să auzi liniştea şi de-odată: Poc! Aşa face zăpada când se crapă. Apoi auzi mistreţii, şi trebuie să te uiţi la ce înălţime au mâncat mistreţii coaja de pe copaci, să ştii cât de periculoşi sunt", a relatat acesta.  Andrei şi-a reamintit atunci şi momentele mai puţin fericite şi schimbarea drastică pe care a trăit-o la doar 6 ani, plecarea din Rusia şi mutarea în România, dar şi dificultăţile pe care a trebuit să le depăşească pentru a se integra în colectiv. Prezentatorul a afirmat că nu i-a fost extraordinar de greu să se adapteze şi să renunţe la Rusia pentru că era doar un copil când a venit în România şi nu a realizat amplaorea acestui proces. 

"Copiii se distrează şi trec uşor peste toate traumele astea. Întotdeauna mâncam la alţii sau mâncau alţii la mine, dormeam la alţii sau dormeau alţii la mine. Era un teritoriu cumva binecuvântat, pentru că am avut baftă de Constanţa. Vizavi de familia noastră, la etaj, era familia Galan, machedoni; lângă noi era familia Pene, bulgari; un etaj sub noi era familia Bogza, unguri; vizavi de ei era famila Marinescu, olteni; mai jos era familia Stanbul, polonezi; vizavi, familia Ghiulbenţian, armeni. La şcoală, colegul meu de bancă era armean, în spatele meu stătea Osman Cetin, tătar; în faţa mea stătea un turc. Şi atunci mi-a fost mult mai uşor. Am un prieten din Constanţa, ungur, care mi-a zis: „Băi, prima dată în viaţa mea când mi-am dat seama că sunt ungur a fost când am ajuns în Cluj“. În Constanţa noi nu aveam această citire. Turci, tătari, lipoveni, ucraineni, greci, n-aveam nicio problemă. Constanţa e oraş-port. Oamenii din oraşele-port au o anumită atitudine. În schimb, a fost foarte complicat primul an de şcoală, pentru că nu ştiam română", a fost mărturisirea acestuia.    

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.antena3.ro
image
www.bugetul.ro
radiografie pulmonara shutter jpeg
image
image
image
image
image
image
WhatsApp Image 2024 04 16 at 20 36 44 jpeg
florin dumitrescu si sotia webp
pepe 1 jpg
banner Cornel Palade png
cub anca serea png
image png
Monica Birladeanu decolteu (2) jpg
banner dinu maxer png
image
actualitate.net
image
actualitate.net