Alimentația nesănătoasă ucide 10 milioane de oameni anual. Uite ce trebuie să mănânci ca să nu te îmbolnăvești!

25517145_foto_123rf.jpg

alimentatie decese nutritionist hrana vie
Alimentele își păstrează vitaminele și mineralele atunci când nu sunt preparate termic și sunt consumate crude

Un deces din cinci, la nivel modial, este legat de alimentația necorespunzătoare. Sunt cifre îngrijorătoare, dar reale, prezentate de specialiști ai Institutului pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății. Ce greșim atunci când ne alegem hrana, cum ar trebui să o preparăm și ce alimente n-ar trebui să lipsească din dieta noastră ne spune nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Vă vine să credeți că zece milioane de decese înregistrate anual în lume, adică 18,8% din total, sunt cauzate de alimentația proastă, dezechilibrată? Ei bine, așa relevă datele unui studiu privind situația sănătății în 2016, coordonat de Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății și publicat recent în revista „The Lancet”.

Dieta săracă în cereale integrale, fructe și legume, nuci, pește, dar și cea în care folosim prea multă sare este sigur o dietă dezechilibrată, care poate duce la producerea unor boli grave. De altfel, specialiștii spun că, dintre toate formele de malnutriție, obiceiurile alimentare proaste reprezintă principalul risc de mortalitate.

În plus, creșterea glicemiei și a tensiunii arteriale, obezitatea și excesul de colesterol din sânge, boli date și de alimentația dezechilibrată, se numără printre primii zece factori de risc de deces la bărbații și femeile din întreaga lume.

Nutriționiștii spun că una dintre dietele sănătoase este cea care se bazează pe hrana vie, adică consumarea alimentelor în starea lor naturală, fără a fi gătite (sau încălzite peste temperatura de 45 grade C). Desigur, este vorba, în principal, de legume, fructe și semințe, cereale, însă niciun produs de origine animală. Alimentele pot fi pregătite prin germinare, deshidratare/înmuiere sau fermentare.

dieta-lygia-alexandrescu.jpg

lygia alexandrescu alimentatie hrana vie
Lygia Alexandrescu spune că o alimentație sănătoasă se bazează pe multe legume și fructe proaspete

Nutriționistul Lygia Alexandrescu spune că „se recomandă hrana vie în principal, pentru că aceasta este mai ușor digerată de organism, datorită complexului de enzime ce se găsește în alimentele care o compun. Prin gătire, 50% din proteine și între 50 și 80% din vitaminele și mineralele alimentare sunt denaturate, pesticidele se descompun în compuși mai toxici, care sunt mai ușor de asimilat, se pierde oxigen și se produc radicali liberi. Enzimele sunt distruse atunci când alimentele sunt încălzite la mai mult de 45 grade C, iar fără ele nu poate exista diviziune celulară, nu poate funcționa sistemul imunitar, nu se produce energie și nu poate exista activitate cerebrală. Vitaminele și hormonii nu își pot face datoria în absența enzimelor.

„Referitor la această dietă se ridică deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului? Răspunsul este: categoric da, cel puțin pentru anumite perioade. O dietă crudivoră vegană diversă, care să includă: fructe, legume, cereale, nuci și semințe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine (mai puțin B12)”, mai arată nutriționistul.

Iată care este lista produselor care asigură acest necesar zilnic!

Alimente care sunt surse de proteine

Aproape toate alimentele cu excepția alcoolului și zaharului sunt surse de proteine: cartofii (deshidratați sau înmuiați), pâinea cu semințe coaptă la soare, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.

De unde se iau grăsimile?

Dietele vegan sunt sărace în lipide, ceea ce explică incidența scăzută la boli cardiovasculare, afecțiuni cronice și cancer la vegetarieni. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, semințele, avocado și nucă de cocos.

Vitamina D se găsește în vegetale?

Vitamina D nu se găsește în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute, de 2-3 ori pe săptămână este suficientă pentru sinteza vitaminei D. De cele mai multe ori însă, e necesară suplimentarea.

Calciu, în frunzele verzi

Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat și se găsește în: legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, semințe de susan, soia, smochine și broccoli.

Zinc, din plin

Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar în cantitate mai mare decât cea recomandată zilnic. Se găsește în cereale neprelucrate, legume proaspete și nuci.

Fierul face casă bună cu Vitamina C

Sfecla roșie, varza roșie, ciupercile și legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana crudivoră. Absorbția fierului este favorizată de prezența vitaminei C și deci consumul alimentelor bogate în vitamina C alături de cele bogate în fier este mai mult decât recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazărea, prunele, smochinele, strugurii și pepenele.

Care sunt beneficiile dietei bazate pe hrana vie

„În afară de faptul că poate acoperi fără probleme pe anumite perioade de timp necesitățile nutritive ale organismului, dieta crudivoră are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui și nivelul colesterolului, curăță arterele și aspectul dermal, dă energie și vitalitate sexuală, digestie ușoară, memorie bună și capacitate de concentrare crescută”, mai spune nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Există desigur medii științifice de specialitate care contraindică acest tip de alimentație din cauza carenței de vitamina B12, D și fier pe care le induce, a nivelului scăzut de HDL colesterol (protector coronarian), a apariției sindromului de intestin iritabil (datorită aportului mare de fibre și enzime), a toxicității pe care le au unele alimente în stare crudă (ex. semințele alfalfa negerminate pot declanșa lupus eritematos), a dificultății de a mânca la restaurant, etc.

„Cert este că decizia de a deveni crudivor trebuie să fie una bine informată, luată numai după testarea stării de sănătate la medicul curant și adoptată numai pe perioada în care organismul răspunde pozitiv la acest tip de alimentație”, a încheiat Lygia Alexandrescu.

OMS: Bolile netransmisibile, cea mai importantă cauză de mortalitate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras luni un semnal de alarmă cu privire la incidența bolilor neinfecțioase, care reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate la nivel global, conform AFP. Astfel, bolile netransmisibile ucid în fiecare an, la nivel mondial, peste 40 de milioane de oameni, dintre care 15 milioane cu vârste între 30 și 70 de ani. Peste 80% dintre aceste decese premature se produc în țările sărace sau în curs de dezvoltare, conform OMS care trage un semnal de alarmă cu privire la „această epidemie alimentată de sărăcie (...) de comerțul cu produse dăunătoare sănătății, urbanizarea rapidă și creșterea populației”. Maladiile cardiovasculare sunt responsabile de cel mai mare număr de decese dintre toate bolile necontagioase -17,7 milioane de oameni pe an - urmate de maladiile oncologice (8,8 milioane de victime), maladiile respiratorii (3,9 milioane de morți) și diabetul (1,6 milioane de morți).

 

 

 

Loading...
ClickPoftaBuna.ro 0
1
ClickPoftaBuna.ro : 0
ClickPoftaBuna.ro 1