5 motive să nu ne speriem de "Cernobîl 2"
Ne îngrozeşte şi acum, după 29 de ani, orice incident care are loc la Cernobîl. Atunci, explozia de la centrala din Ucraina a distrus milioane de destine. Este cazul să ne gândim la un “Cernobîl 2” după incendiul izbucnit marţi în zonă? Click! îţi spune cinci motive pentru care nu ar trebui să ne îngrijorăm.
Pompierii ucraineni au reuşit să localizeze, miercuri dimineaţa, incendiul de vegetaţie izbucnit în apropierea centralei Cernobîl, locul unde s-a produs catastrofa nucleară de proporţii, în 1986. Focul a izbucnit la numai 5 km de gropile cu deşeuri radioactive, aşa-numitele ”cimitire” radioactive. Este cel mai mare incendiu izbucnit în această ţară, iar printre ucraineni a apărut teama unui nou dezastru nuclear.
Este cazul să ne facem şi noi griji? Iată 5 motive pentru care ar trebui să fim liniştiţi.
1. Pădurea care a luat foc, pe o suprafaţă de 320 ha, se află la 500 km de graniţa cu ţara noastră.
2. Incendiul a fost stins, după 30 de ore de luptă cu flăcările. Pompierii se află în zonă pentru a fi siguri că nu a mai rămas un foc mocnit pe undeva.
3. Norul nu este atât de consistent încât să ajungă până la noi, iar vântul va sufla, de azi, spre estul Ucrainei, nu spre ţara noastră. Chiar şi dacă ar coborî spre noi, norul toxic nu va ajunge în România în următoarele 48 de ore. ”Am efectuat simulări pe modele matematice care ne arată că circulaţia aerului va fi spre estul Ucrainei, apoi spre Rusia continentală. Excludem posibilitatea unor ploi acide pe teritoriul României, după incendiul de la Cernobîl”, ne-a informat Mihai Huştiu, meteorolog ANM.
4. Nivelul de radioactivitate din ţara noastră este monitorizat permanent. “Vă informez că, potrivit informaţiilor primite de la Ministerul Afacerilor Externe, că în zona Centralei de la Cernobîl, precum şi în zona Kievului, nu au fost depăşite valorile maxim admisibile pentru emisiile radioactive. Nivelul de radioactivitate al factorilor de mediu din ţara noastră sunt de aproximativ cinci ori mai mici decât limitele admise”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului.
5. În Ucraina, situaţia este sub control, conform premierului Arseniy Yatsenyuk. ”Sunt aproximativ 20 de kilometri până la centrala nucleară, iar instituţiile noastre pentru situaţii de urgenţă acţionează pentru a preveni răspândirea incendiului.” Reprezentanţii Serviciului de Urgenţă declară, la rândul lor: “În momentul de faţă, nu există nici un pericol care să vizeze centrala nucleară de la Cernobîl.”
Bilanţul tragediei din 1986: 100.000 de morţi, peste 2 milioane de îmbolnăviri
Accidentul nuclear de la Cernobîl s-a produs sâmbătă, 26 aprilie 1986, la ora 1.23 noaptea. Centrala atomică a explodat, iar norul radioactiv a fost purtat de vânt spre frontierele internaţionale. Tone intregi de materiale radioactive au fost dispersate în atmosferă şi a contaminat o bună parte a Europei, inclusiv România. Sovieticii au evacuat peste 50.000 de locuitori, pe o rază de 30 km. Au fost câteva zeci de victime imediat după explozie, 100.000 de oameni au murit şi peste 2 milioane au fost afectaţi la nivel mondial. Câteva mii de copii s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian.
Incidenţa cancerului tiroidian a rămas ridicată chiar şi în 2013 în anumite regiuni din Rusia, Ucraina şi Belarus, la mai bine de două decenii de la accident. Radioactivitatea în zona Cernobîl a rămas uriaşă.
