2 Aprilie - Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Tulburarea afectează peste 30.000 de copii români

autism.jpg

Copilull stă cu spatele la cel care vorbește cu el
Copilul cu autism nu vede lumea așa cum o vedem noi
foto: captura Digi24

În fiecare an, pe 2 Aprilie, marcăm Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. De fapt, este ziua în care, mai mult ca oricând, ne aducem aminte că alături de noi trăiesc oameni care sunt altfel. Nu sunt mai proști sau mai urâți, însă lumea în care trăim noi nu este la fel cu ce pe care o percep ei. În România, peste 30.000 de copii sunt diagnosticați cu autism.

Autismul este o afecţiune considerată drept una dintre cele mai frecvente tulburări ale copilăriei, mai frecventă decât cancerul, diabetul şi sindromul Down. Statisticile internaţionale ne arată că 1 din 68 de copii suferă de autism, iar datele înregistrate în ultimii ani în România indică o creştere continuă a numărului acestora, arată asociația Help Autism.

2 Aprilie- Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Tulburarea afectează peste 30.000 de copii români

De fapt, autismul este o tulburare de origine neurobiologică ce afectează copilul până la vârstă de 3 ani, până la această vârstă deficienţele sunt evidente şi poate fi stabilit un diagnostic. Afecțiunea implică toate palierele de dezvoltare, cognitiv, comportamental, motricitate grosieră, motricitate fină, practic sunt afectate toate laturile care privesc dezvoltarea normală a unui copil.

Specialiștii spun că autismul nu este o boală, ci o tulburare de comportament, din acest motiv diagnosticul nu poate fi pus prin analize de sânge, analize ADN sau alte investigaţii clinice. Singurul mod prin care un medic psihiatru în pediatrie pune diagnosticul de autism este prin analizarea comportamentului copilului. De aceea, implicarea părintelui este esenţială, pentru că el trebuie să observe primul dacă apare ceva anormal în dezvoltarea celui mic.

Semnele care ar trebui să îi alarmeze pe părinți

Specialiștii au descoperit că primele semne care pot indica o Tulburare de Spectru Autist (TSA) sunt vizibile încă din perioada în care copilul este sugar.

Cum îți dai seama că un sugar poate suferi de o TSA

- Nu îşi caută mama cu privirea,

- Nu se uită după obiectele care se mişcă,

- Nu arată cu degetul,

- Nu răspunde cu zâmbet la zâmbet,

- Nu gângureşte,

- Nu răspunde la sunetele scoase de adulţi,

- Nu reacţionează la expresiile faciale ale celor din jur,

- Nu râde şi nu-şi manifestă bucuria,

- Nu rosteşte niciun cuvânt.

Cercetările în acest domeniu arată însă că sunt şi situaţii în care copilul se dezvoltă normal până la vârsta de 2 ani, are toate abilităţile necesare vârstei sale, adică merge, vorbeşte, interacţionează firesc, iar brusc, în jurul vârstei de 2 ani, îşi pierde toate aceste achiziţii. Din fericire, mulți pot fi recuperați chiar în totalitate, singura condiție fiind ca terapia să înceapă cât mai devreme. Medicii pediatri, pihiastrii și psohologii sunt de acord că doagnosticarea precoce și intervenția timpurie este cheia obținerii unor rezultate optime pentru copiii cu autism.
Perioada maximă de dezvoltare a creierului uman se află undeva între vârsta de 0 și 3 ani, astfel că și intervenția terapeutică trebuie să se găsească undeva în acest interval.

autism.jpg

autism
Peste 30.000 de copii din România suferă de autism
foto: Adevărul

Iată un test al cărui rezultat poate arăta dacă un copil este suspect de autism

1. Este în cea mai mare perioadă a timpului anxios şi speriat;
2. Îşi acoperă urechile cu mâinile atunci când se aud anumite zgomete;
3. Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur;
4. Uneori manifestă teamă nejustificată;
5. Nu manifestă nevoia de afecţiune;
6. Are reacţii anormale faţă de stimuli normali;
7. Când este dus într-un loc necunoscut nu manifestă interes pentru explorarea mediului;
8. Are probleme de alimentaţie sau de somn;
9. Manifestă aversiune faţă de schimbări şi se manifestă prin crize de plâns;
10. Are anumite reacţii corporale repetitive cum ar fi bătutul din palme sau legănatul;
11. Nu reacţionează la anumite tonalităţi ale vocii;
12. Uneori aveţi impresia că nu aude atunci când vorbiţi cu el;
13. Nu imită expresiile faciale sau gestuale;
14. Lipseşte comunicarea non-verbală;
15. Nu încearcă să vă atragă în activităţile lui;
16. Nu se uită la lucrurile pe care le priviţi şi dumneavoastră;
17. Nu priveşte spre un obiect pe care îl indicaţi;
18. Nu răspunde atunci când este strigat pe nume;
19. Nu imită ceea ce faceţi;
20. Îşi fixează privirea spre un punct fix şi o menţine mai mult de 1 minut;
21. Nu răspunde la instrucţiuni simple (hai la mama, vino la mine);
22 Nu vă aduce obiectele indicate de dumneavostră;
23. Are comportamente repetitive faţă de anumite obiecte (exemplu: învârte roţile de la maşinuţe foarte mult timp);
24. Nu urmăreşte cu privirea persoanele sau obiectele care se mişcă în câmpul lui vizual;
25. Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocând crize de plâns şi nimic din ceea ce faceţi nu îl calmează;
25. Începe să plângă fără un motiv pe care să-l puteţi depista, iar aceste episoade de plâns durează o perioada îndelungată;
26. Este dificil de calmat atunci când plânge;
27. Evită de cele mai multe ori contactul vizual atât cu dumneavostră cât şi cu ceilalţi;
28. Nu întinde mâinile atunci când vreţi să îl luaţi în braţe;
29. Zâmbeşte foarte rar sau deloc;
30. Nu reacţionează atunci când îi acordaţi atenţie;
31. Adopta posturi bizare;
32. Nu îi place să fie atins sau luat în braţe;
33. Uneori pare insensibil la durere;
34. A încetat să mai folosească anumite cuvinte pe care înainte le folosea.
35. Copilul nu răspunde la solicitările adultului (decât când "vrea") şi pare că nu aude sau nu înţelege ceea ce i se cere;
36. Copilul protestează în momentul în care i se cere ceva şi se insistă pentru primirea unui răspuns;
37. Jocul îi este marcat de un caracter stereotip (foloseşte obiectele sau jucăriile mereu în acelaşi fel, de exemplu: le închide/deschide, bate cu obiectele în anumite locuri, le învârte etc)
38. Copilul nu foloseşte obiectele în scopul lor uzual (le linge, scutură, plimbă sticle pe care le umple şi le goleşte etc);
39. Prezintă probleme de alimentaţie şi probleme ale somnului;
40. Nu doreşte să folosească cuvinte cu sens de comunicare;
41. Merge pe vârfuri;
42. Ecolalia (repetarea la nesfârşit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc);
43. Poate să nu observe când pleacă şi când vine părintele de la serviciu.

Dacă vă regăsiţi copilul ca prezentând câteva din simptomele de mai sus şi dacă asta se întâmplă cu o frecvenţă şi o intensitate mică, motivele de îngrijorare sunt minime, dar dacă regăsiţi în comportamentul copilului multe din caracteristicile din listă, probabil are nevoie de ajutor suplimentar. Este posibil ca cel mic să aibă nevoie de terapie.

Importanța terapiei în autism

Tulburarea de spectru autist poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educaţie. Peste 30.000 de copii din România au autism. Această afecțiune nu se poate vindeca, dar cu intervenţie timpurie intensivă, până la 50% dintre copiii cu autism pot duce o viaţă independentă.

Prin terapie, copilul învaţă, într-un mod structurat, cum să vorbească, cum să se comporte, cum să fie independent. Fără terapie simptomele autismului se agravează în timp. De aceea neintegrarea copilului diagnosticat într-un program individualizat de terapie specifică îl privează de toate aceste achiziţii, acest copil riscând să se transforme, în final, într-un adult neintegrat şi de cele mai multe ori, instituţionalizat.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) estimează că la nivel mondial 1 din 160 de copii suferă de una din tulburările din spectrul autist (TSA), reprezentând mai mult de 7,6 milioane de ani de viață

ajustați în funcție de handicap și 0,3% din povara globală a bolilor Această estimare reprezintă o cifră medie, iar prevalența raportată variază substanțial în cadrul studiilor. Cu toate acestea, unele studii bine controlate au raportat cifre care sunt substanțial mai mari. Prevalența TSA în multe țări cu venituri mici și medii este până acum necunoscută. Pe baza studiilor epidemiologice efectuate în ultimii 50 de ani, prevalența TSA pare să crească la nivel global. Există multe explicații posibile pentru această creștere aparentă, incluzând o

conștientizare sporită, extinderea criteriilor de diagnosticare, instrumente de diagnostic mai bune și raportarea îmbunătățită.

Studiile recente sugerează că autismul afectează aproximativ unu la sută dintre europeni, care reprezintă peste cinci milioane de persoane în UE.

2 Aprilie-Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului

În fiecare an, în a doua zi a lunii aprilie, marcăm ziua internațională de conștientizare a autismului. Pentru a sărbători această zi, mii de clădiri emblematice din întreaga lume – între care şi unele din România – vor fi iluminate în albastru, pentru a marca această zi de conştientizare. La nivel internațional culoarea albastră și puzzle-ul sunt asociate cu autismul. Duminică, în București, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional “George Enescu”, Sala Radio, sediul Kaufland din Barbu Văcărescu şi Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti vor fi iluminate în albastru.

 

Citește și: 

Ecranele, periculoase pentru copiii mai mici de 3 ani

Cum a descoperit Manuela Hărăbor că fiul ei avea autism

Vedetele cu copii bolnavi îți explică de ce nu trebuie să duci povara de unul singur

Reacţia Valentinei Pelinel după ce un copil cu autism nu a fost lăsat să meargă într-o excursie

Guvernul se îmbracă în albastru pentru persoanele cu autism

Loading...

Citește și