Poveste din Holocaust: de ce au comis atrocități și oamenii obișnuiți

ap_430419031.jpg

holocaust al doilea razboi mondial hitler nazism
Imagine din Varșovia cu evrei polonezi încolonați de soldații naziști și care erau plasați în ghetouri
Foto: AP

Peste 6 milioane de oameni au fost uciși în Holocaust. În tentativa de a-i extermina pe evrei, naziștii i-au vânat mai întâi în toate orașele germane și, apoi, în toată Europa ocupată. I-au băgat în ghetouri sau i-au trimis în lagăre de concentrare acolo unde au fost împușcați, gazați, înfometați sau torturați pentru diverse experimente medicale.

Holocaust este un cuvânt care derivă din grecescul holókauston care este o traducere a termenului ebraic olah. Tradus, înseamnă „ardere de tot” şi denumeşte vechiul ritual iudaic de sacrificiu în care (bucăţi de) animale sau plante erau arse pe altar.

Ce a fost Holocaustul

Holocaustul a fost un genocid la scară industrială la care au luat parte oameni din toate păturile sociale. Vorbim despre muncitorii care aveau grijă de logistică, despre angajații căilor ferate, despre polițiștii care patrulau străzile, de soldați, dar și despre zeci de mii de oameni obișnuiți care s-au oferit să ia parte la aceste atrocități. Atrocităţile regimului nazist nu s-au limitat, însă, la evrei.

Unii autori au folosit noţiunea de Holocaust în sens mai larg, pentru a descrie şi alte acţiuni ale regimului nazist. Acestea includ uciderea a aproximativ o jumătate de milion de romi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum şi regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forţată, homosexualii, persoanele handicapate fizic şi/sau psihic, cetăţeni polonezi şi ai altor popoare slave, opozanţi religioşi (martori ai lui Iehova, prelaţi romano-catolici) şi opozanţi politici.

Însă majoritatea istoricilor nu includ aceste grupuri în definiţia holocaustului, restrângând semantica acestui termen la genocidul evreilor sau ceea ce naziştii au numit Soluţia finală a problemei evreieşti. Ţinând cont de toate victimele persecuţiilor naziştilor, numărul morţilor creşte considerabil: estimările plasează numărul total de victime în general între 9 şi 11 milioane.

ap_451220045.jpg

holocaust al doilea razboi mondial hitler nazism
Evrei polonezi puși la pământ și supravegheați de un soldat nazist
Foto: AP

De ce au luat parte la Holocaust și oameni obișnuiți

Unul dintre motivele pentru care o mare parte din populația germană s-a oferit să se alăture naziștilor l-a constituit teama în fața represaliilor. Mii de oameni care păreau normali și care locuiau alături de vecinii lor evrei timp de generații nu au avut nicio problemă să-i predea în mâinile naziștilor și să ia parte la programele de exterminare in masă.

Adevărul este, însă, mult mai tulburător. Pentru a-l întelege, trebuie să ne întoarcem în timp. La începutul secolului 20, antisemitismul era un curent răspândit în toată Europa. În unele țări, evreii erau considerați o adevărată amenințare la adresa societății și a economiei. Unii încă îi considerau pe evrei marii vinovați pentru uciderea lui Iisus.

Atunci când naziștii au ajuns la putere, Hitler a exploatat aceste sentimente. I-a condamnat pe evrei în nenumărate discursuri pentru subminarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial dar și pentru că au provocat prăbușirea Bursei de pe Wall Street în 1929.

Propaganda anti-evreiască era peste tot: în ziare, în programa școlară, în cărticelele copiilor de la grădiniță dar și în literatura momentului. Evreii erau dezumanizați în ochii unei mari părți ai societății europene. Cei care s-au opus acestui curent au fost deportați. În acea vreme, lagărele erau o afacere profitabilă. Averile evreilor ajungeau în mâinile soldaților care omorau pe bandă rulantă.

gettyimages-2658734.jpg

holocaust al doilea razboi mondial hitler nazism
Prizonieri evrei la Auschwitz
Foto: Getty

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, mulți dintre cei care au luat parte la Holocaust s-au dat drept victime și au spus că nu au avut de-ales decât să respecte ordinele. Dar istoricii și procurorii germani nu au găsit nici măcar un caz în care o persoană să fie amenințată cu moartea sau cu închisoarea în cazul în care ar fi refuzat să comită atrocități.

Spre exemplu, în 1942, înainte de a fi trimis în Polonia, Batalionul 101 de Rezervă al Poliției a avut de ales să se retragă și să nu participe la operațiunea de exterminare a evreilor. Acest Batalion era format din bărbați obișnuiți, de vârsta a doua. Nu numai că nu au refuzat, dar și-au luat inclusiv familiile cu ei!

Ce s-a întâmplat cu criminalii naziști

Cu toate că multe căpetenii naziste au fost condamnate în timpul proceselor de la Nurenberg, majoritatea făptașilor care au comis crime în timpul Holocaustului nu au mai fost investigați. Au fost atât de mulți, încât era aproape imposibil chiar și din punct de vedere logistic! Odată cu izbucnirea Războiului Rece, Aliații au petrecut din ce în ce mai puțin timp pentru a-i căuta pe făptași și pentru a-i condamna. Germania de Vest și autoritățile austriece au refuzat să mai continue investigațiile. Unii dintre autorii crimelor au fugit în America de Sud. Dictatorii de extremă dreapta le-au oferit azil politic, iar naziștii s-au prezentat drept disidenți ai regimului comunist nou instaurat în Europa Centrală și de Est.

loading...
Loading...

Citește și

  • Un fost ofiţer al serviciului sovietic de spionaj, KGB, susţine că este cel care a incinerat osemintele lui Adolf Hitler. Bărbatul refuză să spună unde a împrăştiat cenuşa, pentru ca nu vrea ca locul respectiv să devină un punct de pelerinaj pentru neonazişti, relatează The Sun.

  • În Arhivele Naţionale ale Franţei, a fost descoperit recent un dosar cu materiale informative ale serviciilor secrete franceze, referitoare la persoana lui Hitler în anul 1924, relatează Le Monde.