Cele mai mari catastrofe care ar ucide omenirea

main_catastrofe.jpg

orase
Un oraş întreg părăsit- scenariu ce poate deveni realitate
foto: 123RF

Pentru industria de cinema, sfârșitul omenirii este poate subiectul preferat şi cel mai uzual întâlnit în blockbusterele cu numeroase efecte speciale. An de an, Pământul este aproape de distrugere şi rasa umană este la un pas de dispariţie. Scenariile SF de la Hollywood pot deveni oricând însă realitate.

Cercetătorii au dovedit că Apocalipsa este o chestiune cât se poate de reală. Mai mult decât atât, există numeroase moduri prin care umanitatea și-ar putea găsi sfârșitul. Pericolul se află chiar lângă noi și nici nu conștientizăm!

Erupția unui supervulcan

eruptia_unui_supervulcan.jpg

erupţia
Erupţia unui supervulcan
foto: 123RF

Un supervulcan poate arunca în aer peste 1000 de kilometri cubi de material vulcanic în atmosferă, fiind de sute de ori mai puternic decât erupția vulcanului Mount Saint Helens, care a rămas cunoscută drept cea mai devastatoare erupție vulcanică din istoria Statelor Unite.

Resturile și cenușa supervulcanilor ar putea produce distrugeri pe o suprafață geografică de mărimea Europei, iar gazele emanate ar putea pătrunde în stratosferă, otrăvind aerul și însemnând, practic, un dezastru pentru întreaga umanitate. În momentul erupției materia gazoasă ar putea fi aruncată până în spațiu. Astfel, aceasta s-ar răspândi în jurul globului și ar creea un înveliș de sulfați ce ar persista ani de zile. Aceste reacții în lanț ar duce către o iarnă vulcanică. Fenomenul ar produce dezechilibre ale sistemului climatic. Agricultura s-ar prăbuși la nivel global, omenirea s-ar confrunta cu foamete și, imediat s-ar instala o nouă Eră Glaciară.

Cercetătorii ne asigură, însă, că astfel de fenomene sunt extrem de rare. Ultima erupția a unui supervulcan s-a produs acum 27.000 de ani pe teritoriul actualei Noii Zeelande. Problema majoră este că aceste erupții nu pot fi anticipate și nici prevenite.

Iarna nucleară

iarna_nucleara.jpg

iarna nucleară
O explozie nucleară de mare magnitudine ne poate arunca într-o iarnă nucleară
foto: 123RF

De câteva decenii, cele mai puternice state ale lumii au intrat într-o cursă a înarmării nucleare. Bombele nucleare sunt cele mai devastatoare arme inventate, până în prezent, de oameni. În cazul unui război nuclear, cei prinși în calea exploziei și a undei de șoc ar fi rași instantaneu de pe fața pământului. Pentru a rămâne în viață, eventualii supraviețuitori ar avea de depășit o serie de provocări de neînchipuit.

Această teorie a iernii nucleare a fost înaintată de mai mulți oameni de știință, printre care Carl Sagan, prin anii ‘80, în timpul Războiului Rece, atunci când exista teama izbucnirii unui război nuclear între Statele Unite și Uniunea Sovietică.

Cenușa provenită în urma exploziei s-ar putea răspândi în atmosferă și ar rămâne acolo pentru mulți ani. Se preconizează că 99% din lumina solară ar fi blocată de învelișul otrăvitor pentru multe luni, producând astfel un amurg continuu care ar întrerupe procesul de fotosinteză al plantelor. Fără lumina soarelui, temperatura de pe suprafața terestră s-ar răci substanțial, instalându-se condițiile arctice.

Impactul unui asteroid

impactul_unui_asteroid.jpg

impact
Impactul cu un asteroid de mari dimensiuni poate fi fatal pentru viaţa pe Terra
foto: 123RF

Asteroizii reprezintă fragmente solide de roci rămase din formarea planetelor care gravitează în jurul Soarelui. Uneori, însă, aceste resturi gigantice pot sa intre în coliziune cu planetele. Un impact ar fi devastator, putând duce la dispariția omenirii.

Energia impactului ar depăși-o pe cea a peste 10 milioane de bombe de la Hiroshima, unda de șoc resimțindu-se pe o suprafață de 300 km. Resturile eliminate în atmosferă ar produce același efect al iernii nucleare.

În cazul impactului cu oceanul, unda de șoc ar produce tsunami-uri de proporții gigantice și ar arunca în atmosferă apă maritimă care ar distruge stratul de ozon și i-ar expune pe supraviețuitori la creșterea masivă a radiațiilor ultraviolet.

Efectul de seră

efectul_de_sera.jpg

efectul de sera
Efectul de seră duce la încălzirea globală
foto: 123RF

Acesta este esențial pentru susținerea vieții pe Pământ deoarece lasă să pătrundă lumina solară. Odată cu Revoluția Industrială, echilibrul susținut de acest efect de seră a fost puternic perturbat din cauza concentrațiilor mari de dioxid de carbon eliberate în atmosferă de arderea combustibililor fosili. Efectul de seră duce la grăbirea și intensificarea încălzirii globale, producând practic fierberea oceanelor și reducând drastic condițiile menținerii vieții pe Pământ.

Pandemia globală

pandemia_globala.jpg

epidemii globale
Cea mai gravă problemă a unor astfel de boli este că purtătorii îi pot infecta pe cei sănătoși fără ca ei să prezinte inițial vreun simptom
foto: 123RF

O pandemie reprezintă răspândirea la nivel global a unei boli infecțioase. În istoria umanității sunt numeroase exemple de astfel de pandemii și, chiar și în condițiile în care medicina a avansat foarte mult, este doar o chestiune de timp până ce se va produce din nou încă una.

În 2003, boala Sars (severe acute respiratory syndrome) – o formă periculoasă de pneumonie -  s-a răspândit pe șase din cele șapte continente infectând 8 000 de oameni și cauzând moartea 750 dintre aceștia.

Un alt exemplu este cazul Ebola, care a cauzat decesul a 11 000 de oameni în vestul Africii.

Cea mai gravă problemă a unor astfel de boli este că purtătorii îi pot infecta pe cei sănătoși fără ca ei să prezinte inițial vreun simptom.

Loading...

Citește și

  • Panică în lume. Moartea în masă a păsărilor şi a peştilor în diferite locuri de pe planetă a pus în alertă oamenii de ştiinţă. Există temeri că ar fi cauzată de perturbaţii ale câmplui magnetic.

  • Sfârşitul lumii în 2012 profeţit de calendarul mayas e doar un mit, susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Mexic. Potrivit experţilor care se ocupă de studierea culturii străvechi, nu există profeţii ale civilizaţiei mayase privind un colaps mondial iminent în decembrie 2012.