Alegerile europarlamentare 2019. Extrema dreaptă, câştigătoare în Franţa. Niciun partid nu are majoritatea

alegeri-europarlamentare-2019-franta.jpg

Partidul lui Marine Le Pen a ieşit învingător în Franţa
foto: Getty

Câştiguri importante pentru partidele de extremă dreaptă şi eurosceptice la alegerile europarlamentare 2019. Însă, chiar dacă în mai multe ţări au ieşit pe primul loc, nu au majoritatea în Parlamentul European, care ar putea fi asigurată de Partidul Popular European, formaţiunea care a reclamat preşedinţia Comisiei Europene. Avansarea extremei drepte şi a euroscepticilor a fost oprită şi de scorurile bune pe care le-au obţinut ecologiştii,

Partidele eurofobe, scoruri neaşteptat de bune la alegerile europarlamentare 2019

Potrivit primelor estimări, în Franţa, Adunarea Naţională (RN), condusă de Marine Le Pen, a ieşit pe primul loc, cu 24,2%. Partidul lui Emmanuel Macron, La République en marche (LREM), s-a clasat pe locul 2, cu 22,4% din voturi. Verzii sunt pe poziţia a treia, cu 12,7% din voturi, iar Republicanii pe a patra, cu 8,5%. Franţa Nesupusă a obţinut în jur de 6,2% din voturi, la egalitate cu o alianţă socialistă reunită în jurul lui Raphael Glucksmann. Aceste estimări sunt pentru ora 20.00. Prezenţa la vot era estimată la 43% în Franţa la ora 17.00
Marine Le Pen s-a felicitat deja şi a cerut ca Macron să dizolve Parlamentul, potrivit adevarul.ro.

În Marea Britanie, cel mai bun scor l-aobţinut Partidul Brexit al eurofobului Nigel Farage, 39% din voturile exprimate. Partidul laburist (Labour), care a dominat în mod tradiţional această regiune, a obţinut 19% din voturile exprimate, un scor mai mic decât în 2014. Liberal-Democraţii (Lib-Dem) proeuropeni, care au făcut campanie în favoarea opririi Brexitului, şi-au dublat scorul (17%). Partidul Conservator (Tories) a obţinut 7% din voturile exprimate, cu un punct procentual mai puţin ca Verzii. 

În Ungaria, Fidesz, partidul premierului Viktor Orban, a câştigat cu peste 56% din voturi. Fidesz este urmat de Partidul Socialist (stânga), creditat cu 10%, şi de Coaliţia Democratică, cotată la un scor similar. Formaţiunea naţionalistă Jobbik ar fi obţinut 9% din voturi. 
În Polonia, Partidul Ordine şi Justiţie (PiS) e susţinut de 42,2% dintre alegători, care-i aduc 24 de mandate în Parlamentul European (PE); e urmat de Coaliţia Europeană, cu 39,1% din voturile exprimate şi 22 de mandate şi Partidul Progresist Primăvara  (6,6% şi 3 mandate), respectiv Confederaţia de extremă dreapta Korwin Braun Liroy Nationalistes (6,1% şi tot 3 mandate).
În Italia, Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem), partenera de guvernare a Ligii, este creditată cu 18,5-23% din voturile exprimate. Partidul Democrat (PD, centru-stânga) se clasează pe poziţia a doua, cu un scor de 21-25%. 

Conservatorii au obţiunut scoruri bune în Austria, Grecia sau Germania

Premierului de stânga al Greciei Alexis Tsipras a suferit o înfrângere usturătoare cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Un sondaj efectuat la ieşirea de urne de către cinci posturi private de televiziune din Grecia dă învingător partidul conservator Noua Democraţie cu 32-36% din voturi, în faţa formaţiunii de extrema stângă Syriza, creditată cu 25-29% din voturi. 

În Germania, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi filiala sa bavareză, Uniunea Social-Democrată (CSU), s-au clasat pe primul loc la alegerile de duminică, dar cu 7,4% mai puţin decât la alegerile europene precedente, desfăşurate în 2014. Coaliţia cancelarului Angela Merkel s-au clasat pe primul loc cu 28% din voturi, în timp ce social-democraţii (SPD), partenerii de la guyvernare ai CDU/CSU, au încheiat cursa electorală pe locul al treilea, cu 15,5%, fiind surclasaţi de Verzi, care au primit 22% din voturi. Formaţiunea politică de extrema dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) s-a poziţionat pe locul patru, cu 10,5% din voturi.

În Austria, conservatorii cancelarului austriac Sebastia Kurz s-au clasat pe primul loc, cu 34,5% din voturi, iar extrema-dreaptă pe locul al treilea cu 17,5%, un recul de peste două puncte procentuale pe fondul scandalului Ibizagate.  Pe poziţia a doua s-a situat Partidul Social Democrat (SPO), cu 24,1% din voturi, o scădere de jumătate de punct procentual. Partidul lui Kurz a înregistrat o creştere de 7% comparativ cu scrutinul din 2014.

În Belgia s-a desfăşurat duminică un triplu scrutin, respectiv alegeri legislative, regionale şi pentru Parlamentul European. Sondajele la ieşirea de la urne pentru alegerile legislative arată în Flandra o menţinere pe primul loc a naţionaliştilor flamanzi din partidul N-VA, deşi acesta ar pierde voturi faţă de alegerile anterioare, aparent în favoarea extremei drepte (Vlaams Belang). Verzii din Groen ar înregistra de asemenea o creştere notabilă. Pe de altă parte, în sudul francofon Partidul Socialist (PS), al fostului premier Elio di Rupo, ar fi cel mai votat, conform unui sondaj realizat de Universitatea Liberă din Bruxelles pentru radioteleviziunea RTL, cu circa 20,5% din sufragii, urmat de formaţiunea liberală (MR), a actualului premier Charles Michel, cu 18%.

În Croaţia, Uniunea Democrată Croată (HDZ), un partid conservator, a câştigat scrutinul europarlamentar desfăşurat în Croaţia, arată estimările realizate la ieşirea de la urne.
În Bulgaria, Partidul GERB a obţinut cele mai multe voturi în alegerile europarlamentare desfăşurate duminică în Bulgaria, relevă sondajele la ieşirea de la vot date publicităţii la scurt timp după încheierea scrutinului.

În Slovacia a câştigat coaliţia liberală pro-europeană a preşedintei Zuzana Caputova.

În Malta, Partidul Muncii, aflat la guvernare, a înregistrat cea mai mare victorie electorală din istoria ţării, obţinând 55% din voturi. Pe poziţia a doua s-a plasat Partidul Naţionalist.

Social-democraţii, învingători în Olanda, Spania şi Danemarca

Partidul Social-Democrat danez a câştigat alegerile europene, cu 23,6% din voturi, în timp ce Partidul Socialist Muncitoresc a învins în scrutinul din Spania cu 28-30% din voturi, arată primele estimări. Partidul Social-Democrat danez a câştigat alegerile europene, cu 23,6% din voturi, conform unui sondaj la ieşirea de la urne difuzat duminică de televiziunea publică DR. Partidul Liberal al premierului Lars Lokke Rasmussen a încheiat pe locul doi, cu 20,6%, urmat de Partidul Socialist Popular, cu 13%. Formaţiunea naţionalistă Partidul Danez al Poporului, care a fost pe locul întâi la alegerile europene din 2014, ar fi obţinut 11,8%.

Spania a avut parte de un triplu scrutin: europarlamentar, regional şi municipal. Socialiştii premierului Pedro Sanchez au câştigat alegerile europene cu 28,4% din voturi şi cu un avantaj de 11 procente faţă de Partidul Popular (PP, conservator). Separatiştii catalani Carles Puigdemont şi Oriol Junqueras ar urma să obţină şi ei mandate în Parlamentul European, dar nu este clar dacă vor putea să le preia, scrie agenţia de presă EFE, preluată de Agerpres.
Partidul Muncii (PvdA) al prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene (COM) Frans Timmermans, candidat la postul de preşedinte al COM, a obţinut o victorie surprinzătoare în alegerile europarlamentare desfăşurate joi în Olanda, obţinând 18,1% din voturi. Înaintea scrutinului, Partidul Laburist era creditat în sondaje cu obţinerea locului al treilea. Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului Mark Rutte s-a clasat pe locul al doilea, cu 15% din voturi, urmând să obţină 4 mandate. Tânărul partid naţionalist Forumul pentru Democraţie al lui Thierry Baudet a obţinut 11% din voturi şi 3 mandate. Participarea la vot la europarlamentarele de anul acesta a fost mai mare faţă de cea din 2014, în majoritatea statelor membre. 

Avansarea eurofobilor în Parlementul European, stopată de verzi

Chiar dacă Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, din Italia, vor face o alianţă cu partidele naţionaliste, eurosceptice şi populiste, ei ar avea doar 58 de mandate. Chiar dacă li se adaugă cele 58 de mandate ale grupului ECR (Partidul Conservator britanic şi polonezii la putere din PiS, învingători în alegerile europene), extrema dreaptă, euroscepticii şi eurofobii rămân - cu 172 de mandate - departe de majoritate în PE (376 de mandate), conform news.ro. Mai mult, specialiştii cred ca o astfel de alianţă e puţin probabil, iar Viktor Orban este suspendat momentant din grupul democrat-creştin din PPE, din cauza derapajelor. 

Pe de altă parte, PPE, care reclamă preşedinţia Comisiei Europene, are 179 de mandare, iar social-democraţii din S&D au 150 de mandate, fiind al doilea partid din parlament. Ei au nevoie de o alianţă pentru a-şi asigura majoritatea. Ecologiştii, care au obţinut 70 de mandate şi liberalii din ALDE, inclusiv cu partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care au 107 mandate, sunt cele mai sigure variante. 

Loading...
ClickPoftaBuna.ro 0 ClickPoftaBuna.ro 1
3
ClickPoftaBuna.ro : 1