Iată tehnicile secrete ale britanicilor pentru interogarea prizonierilor
Materiale de formare profesională, elaborate în secret în ultimii ani, îi învaţă pe anchetatori să provoace prizonierilor pe care îi interoghează umilire, dezorientare, insecuritate, epuizare, anxietate şi chiar sunt sugerate moduri în care aceste sentimente pot fi induse.
Un astfel de material, creat în septembrie 2005, îi sfătuieşte pe anchetatori că deţinuţii ar trebui să fie dezbrăcaţi înainte de începerea interogatoriului. "Dezbracă-l şi ţine-l aşa dacă nu cooperează", se arată în manual. Un alt material de acest gen recomandă legarea prizonierului la ochi pentru a-l supune presiunii.
Manualele de instruire mai recente sugerează că legarea la ochi, căştile de protecţie şi cătuşele din plastic sunt echipamente esenţiale pentru anchetatorii militari şi se arată că, în timp ce deţinuţilor trebuie să li se permită opt ore de somn pe zi, ei nu trebuie să fie lăsaţi să doarmă mai mult de patru ore fără întrerupere.
Convenţiile de la Geneva, adoptate în 1949, interzic orice "constrângere fizică sau morală", în special, orice constrângere folosită pentru a obţine informaţii.
Toate materialele britanice de instruire au fost realizate după moartea lui Baha Mousa, recepţionerul irakian al unui hotel care a fost torturat până la moarte de către trupele britanice din Basra, în septembrie 2003.
Aceste manuale au fost create pentru instruirea "anchetatorilor tactici", care conduc interogatoriile iniţiale ale prizonierilor de război, precum şi de instruire a militarilor care conduc "interogatoriile în profunzime".
Anchetatorii sunt sfătuiţi să găsească un loc discret pentru susţinerea interogatoriilor, de preferinţă, un loc"neplăcut". Containerele de transport sunt indicate ca fiind locuri ideale pentru desfăşurarea unor "sesiuni de interogare". Locaţia aleasă trebuie să fie întotdeauna "departe de populatie" şi "departe de mass-media". Într-unul dintre documente se specifică faptul că "tortura este absolut interzisă", dar apoi sunt recomandate metode de rele tratamente, mai scrie The Guardian.
Interogatoriile dure, în care anchetatorul îşi pune fata aproape de prizonier, ţipă, înjură şi ameninţă, sunt recomandate ca mijloc de a provoca "anxietate, teamă, insecuritate, dezorientare şi "umilire".
Materiale de instruire recomandă ca, după ce deţinutul este dezbrăcat, anchetatorul să se asigure că fesele acestuia sunt depărtate. Aceasta este parte a procesului de pregătire a stării psihice a deţinutului, şi nu o măsură de siguranţă, aşa cum s-ar crede. În acest context, se arată că înainte de interogatoriu, prizonierii ar trebui "pregătiţi", adică să le fie creată o stare care să reprezinte rezultatul presiunii induse de mediu şi a presiunii pe care şi-o creează singur.
