Veşti proaste pentru românii din Europa! Extremiştii invadează Parlamentul European
Rezultatele alegerilor europarlamentare la nivelul întregii Europe sunt îngrijorătoare pentru românii din străinătate. În multe ţări, partidele extremiste, antiimigraţie, au primit un număr consistent de voturi, iar în Marea Britanie şi Franţa, ele chiar au câştigat alegerile. În total, 140 de locuri în Parlament ar putea fi ocupate de eurofobi, conform estimărilor.
Partidul eurofob UKIP al lui Nigel Farage a devansat în alegerile europene, în Regatul Unit, cele trei partide tradiţionale, duminică seara, după aflarea rezultatelor în opt din cele 12 regiuni electorale, cu un scor istoric de 29% şi 36 de mandate, relatează AFP, conform Mediafax. În schimb, Convervatorii au obţinut 23,9%, Partidul laburist - 13 (23,8%).
"Nu vreau doar ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, vreau ca Europa să abandoneze Uniunea Europeană", a declarat Farage, care a fost mereu foarte vocal împortiva imigranţilor români, despre care a spus că sunt o reală problemă a Europei şi că sunt responsabili pentru un procent ridicat din crimele comise pe continent.
Însă adevăratul şoc politic la nivel european a fost câştigarea alegerilor din Franţa de către Frontul Naţional (extrema dreaptă) cu un scor de 25% şi 40 de mandate, potrivit estimărilor, înaintea UMP (opoziţie, dreapta) care a obţinut 20% şi socialiştilor (la putere) aflaţi în derută cu 15%, relatează AFP.
Pe fondul acestei victorii, Marine Le Pen s-a lansat în alegerile prezidenţiale din 2017. În vârstă de 45 de ani, lidera partidului a învăţat să facă politică alături de tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, cunoscut pentru declaraţiile rasiste sau antisemite.
În urma rezultatelor, întreaga presă europeană a avut reacţii de groază. În timp ce multe ziare europene au titrat "Cutremur în Franţa", cotidianul Liberation a scris că partidul este "o ameninţare reală pentru ideea europeană. Unde de şoc depăşeşte cu mult frontierele naţionale".
Situaţia nu stă mai bine nici în Grecia, Italia, Polonia şi Danemarca.
Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia.
Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie. Pe locul trei s-a aflat particul de extremă dreaptă din ţără Zorii Aurii, care va trimite cel puţin trei membri neo-nazişti la Bruxelles.
În Italia, Mişcarea Cinci Stele (M5S) a euroscepticului antisistem Beppe Grillo, a ieşit pe locul doi în alegeri, potrivit primelor sondaje citate de presă duminică seara, relatează AFP. Potrivit Institutului Piepoli-Censis, M5S s-ar situa la 28%.
Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne şi publicat duminică seara, relatează AFP.
Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru "distruge Uniunea Europeană din interior".
Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP.
Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.
În acelaşi timp, Partidul neonazist german NPD îşi va face intrarea în Parlamentul European pentru prima dată în istorie, potrivit rezultatelor definitive, publicate luni dimineaţă, ale alegerilor europene, câştigate de conservatorii cancelarului Angela Merkel, relatează AFP.
Creditat cu aproximativ 300.000 de voturi şi un scor de 1 la sută, NPD a obţinut un loc, din cele 96 de câte dispune Germania în noul Parlament, faţă de 99 câte avea în urma alegerilor din 2009.
Partidul de extremă dreapta profită de o reformă a sistemului electoral german pentru alegerile europene, care a trecut la sistemul proporţional integral, ce nu mai prevede un prag minim de intrare în Parlament.
