Dan Diaconescu este denigrat de propriul tată! Vezi ce spune bărbatul de 86 de ani
Nicolae Diaconescu (86 de ani), tatăl patronului OTV, spune că nu are nevoie de banii fiului său, fiindu-i suficientă pensia de ofiţer. Nicolae Diaconescu dezvăluie «infracţiunile» copilăriei comise de celebrul său fiu, de la manipularea rudelor până la înfiinţarea primului ziar cu bani obţinuţi din specula cu fulare.
Cunoscut şi respectat în tot orasul Caracal, fostul maior de aviaţie, ieşit la pensie cu gradul de locotenent-colonel, crede că, decât necunoscut în Capitală, mai bine fruntaş în urbea sa natală.
Pensionat de 33 de ani, n-a putut sta liniştit, ci, ca un venerabil jupân Trahanache, s-a implicat şi se implică în tot felul de comitete şi comiţii locale, informează adevarul.ro
Strada copilăriei
Casa în care s-au născut şi au copilărit cei trei băieţi ai familiei Diaconescu, Mario (47 ani), Nicuşor (45 ani), şi Dan (43 ani) este în cartierul Potroşeni din Caracal.
Are un singur nivel şi este construită şi compartimentată în stil vagon. Dincolo de curtea asfaltată, care se termină cu un garaj, se întinde o grădină de aproape jumătate de hectar. Aici îşi pune nea Nicu răzoare cu ceapă şi usturoi, aici creşte păsări de curte şi porci.
Când păşeşti în casă prin intrarea principală dinspre drum, în capătul unui hol lung cu măsuţă şi fotolii, o bibliotecă veche adună în ea amintirile cele mai de preţ ale familiei: pe lângă rafturile înţesate de cărţi, stau rânduite pozele înrămate ale băieţilor din vremea când erau la grădiniţă, diplome de studii şi o parte din colecţia tuturor ziarelor pe care le-a conceput şi tipărit Dan Diaconescu.
În sufragerie, o masă cu şase scaune ocupă cel mai mare spaţiu. În stânga, aşezat pe o etajeră acoperită cu un milieu, se odihneşte un televizor alb-negru.
Pe televizor, lângă chipul înrămat al unuia dintre copii, limbile unui ceas deşteptător cu veioză rămăseseră încremenite într-un timp uitat... Pe pereţii zugrăviţi în calciu stau agăţate câteva tablouri cu peisaje, într-un colţ o sobă de teracotă nefuncţională (casa are încălzire centrală), iar în cealaltă extremitate un frigider Arctic nebăgat în priză de ani şi ani. Nea Nicu se desparte greu de obiectele dragi. Aşezat pe un scaun la masa lungă începe să scormonească în tolba cu amintiri.
Cea mai lungă pensie din Caracal
Oltean get-beget, Nicolae Diaconescu are un sănătos simţ al umorului şi o disponibilitate tipic oltenească de-a face băşcălie şi haz de necaz, chiar şi în situaţiile care sunt mai mult de plâns decât de râs.
Pentru cei 86 de ani ai săi şi în ciuda unei boli, care pe alţii i-ar fi scos de mult din circuit, are o vitalitate, o gesticulaţie şi o mimică ce-ar putea fi invidiate de către cei cu vârsta pe jumătate din a lui.
«M-au scos locotenent-colonel la pensie. Au vrut să mă facă general, dar le-am spus: «Mă, lăsaţi-mă dracu'n pace, că n-am eu mutră de general!» Posed cea mai lungă pensie din Caracalul ăsta. Am spus la mulţi. «Mă, pensia nu trebuie să fie mare, mă, trebuie să fie lungă, mă, tată! De 33 de ani sunt ieşit la pensie, de la cutremurul din '77. Am auzit că un general din Bucureşti are 107 ani, că se duce în fiecare dimineaţă la prieteni, la o şuetă, la o cafea, numai eu stau în casă ca un fraier.
Soţia e mai tânără cu 13 ani decât mine. Avem 53 de ani de căsătorie, că m-au şi premiat pentru asta cei de la Primărie. «Domnu' Diaconescu, auziţi, păi ai 50 de ani de căsnicie, hai să-ţi dăm 500 de lei!» «Aoleu, dă-i nevestii, domnule, nu mi-i da mie, că ea m-a suportat şi ea a dus greul!», le-am zis eu. Acum am trei copii, mi se pare, nu?! Şi mulţi nepoţi...
